Conceptul adoptat de comuniştii de la Chişinău prevede că fosta republică sovietică nu va intra niciodată în blocuri militare şi reafirmă intenţia serioasă a ţării cu privire la încheierea unui tratat de frontieră şi politic de bază cu România. Acest proiect al Concepţiei securităţii naţionale a Republicii Moldova prevede că relaţiile Chişinăului cu Ucraina şi România vor avea un caracter de parteneriat durabil şi constructiv, iar toate acţiunile Republicii Moldova cu privire la securitatea naţională vor avea la bază principiul neutralităţii, principiu care, de altfel, a fost intens promovat de preşedintele Vladimir Voronin. În planul politicii externe, Republica Moldova, doreşte să pună accent pe cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene, Federaţia Rusă, Statele Unite şi vecinii, urmărindu-se a se punele bazele unor relaţii pragmatice care, bineînţeles, vor avea la bază neutralitatea ţării. Chişinăul a ţinut să sublinieze că Moldova nu va participa la acţiuni militare şi nu va admite prezenţa pe teritoriul său a unor trupe militare şi a armamentului străin. În aceste condiţii, autorităţile de la Chişinău au introdus şi o măsură prin care aparatul militar va fi limitat la angajaţi pe bază de contract şi care vor avea doar prerogative de apărare şi participare la operaţiuni pacificatoare. Acest proiect adoptat de comunişti este vehement contestat de opoziţia parlamentară de la Chişinău pe motiv că este slab, ineficient şi nu stabileşte adevăratele interese ale Republicii Moldova. De altfel, partidele de orientare pro-europeană de la Chişinău au atras atenţia asupra insistenţei cu care autorităţile moldovene vorbesc despre neutralitatea ţării şi recunoaşterea acesteia pe plan internaţional, prevedere care, de altfel, nu este legiferată de dreptul internaţional. Opoziţia a încercat să includă în documentul proiectului o poziţie care să sublinieze rolul negativ al prezenţei militare ruse în stânga Nistrului, cerinţă care a fost respinsă de majoritatea comunistă, care şi-a dovedit încă o dată eficienţa ca o maşină de vot supusă fostului general sovietic de miliţie Vladimir Voronin, impunând adoptarea proiectului în pofida opoziţiei democratice.