Preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi liderul separatiştilor transnistreni, Igor Smirnov, urmează să se întâlnească în această săptămână, urmând să semneze cu binecuvântarea Moscovei o declaraţie comună pentru reglementarea conflictului dintre cele două părţi. Acest document, care va fi semnat în prezenţa preşedintelui rus Dmitri Medvedev, va da semnalul începerii procesului reglementării definitive a problemei transnistrene.

Ceea ce se întâmplă de fapt în realitate este că Rusia încearcă, până în luna decembrie, când va avea loc reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre ale NATO, să demonstreze că este capabilă de rezolvări paşnice în zona sa de influenţă. Întâlnirea dintre Voronin şi Smirnov are scopul de a ajuta Moscova să demonstreze statelor NATO că Rusia este capabilă să rezolve şi în mod paşnic un conflict îngheţat şi pe cale diplomatică, nu numai prin forţă, cum a fost cazul Georgiei. Întâlnirea dintre Vladimir Voronin şi Igor Smirnov va avea loc în oraşul Bender, locul unde a avut loc prima întâlnire dintre cei doi lideri, având ca temă reglementarea situaţiei din zonă. De atunci, au avut loc mai multe evoluţii în regiune şi Moscova a dorit întotdeauna să rezolve definitiv problema transnistriană. După reuniunea de la Bender, un moment important al negocierilor va fi întâlnirea dintre cei doi lideri, moldovean şi transnistrean, care va avea loc pe teritoriul rus sub patronajul preşedintelui rus Dmitri Medvedev, iar declaraţia comună ar urmă se conţină, pe lângă prevederea privind reglementarea conflictului în baza menţinerii suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, şi angajamentul de lansare a negocierilor pentru elaborarea statutului de drept al Transnistriei în cadrul unei Moldove unitare. Rusia doreşte să înfăptuiască toate aceste lucruri înainte de luna decembrie pentru ca la reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO să se poată lăuda cu soluţionarea unuia dintre cele mai complicate şi de durată conflicte îngheţate din zona ex-sovietică, iar pentru asta e decisă să facă şi unele concesii, cum ar fi acceptarea la negocieri şi a Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Europene pe post de observatori.