Priştina se confruntă în continuare, la un an de la proclamarea independenţei Kosovo, cu provocări considerabile, între care profunda diviziune etnică a societăţii şi o economie aflată la capătul puterilor, în timp ce liderii kosovari îşi afişează optimismul, relatează AFP.

Anul care s-a scurs de la 17 februarie 2008, data proclamării independenţei, "a fost un an complet reuşit", s-a felicitat recent premierul kosovar Hashim Thaci.
Enumerând adoptarea unei Constituţii, precum şi recunoaşterea independenţei de către 54 de ţări din lume, Thaci a subliniat "angajamentul pe care şi l-a luat, de a construi un Kosovo democratic şi o societate multietnică", şi se declară convins că statul Kosovo va face în curând parte din Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială. După un an, respingerea de către Belgrad a proclamării independenţei rămâne totuşi totală, iar Serbia îşi pune multe speranţe în opinia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) privind legalitatea acestei independenţe. Pentru Belgrad, Kosovo rămâne o provincie meridională.
Iniţiativa Serbiei în faţa CIJ "a aruncat în mod sigur o umbră" asupra proclamării independenţei Kosovo, apreciază Peter Palmer, reprezentantul Kosovo la centrul de analiză International Crisis Group. "Dar, a adăugat el, nu cred că cineva se aşteaptă cu adevărat ca Serbia să recunoască independenţa Kosovo foarte rapid".
Există aproximativ 100.000 de sârbi în Kosovo, dintr-o populaţie totală estimată la două milioane de locuitori. Economia, una dintre cele mai sărace din Europa, cu o rată a şomajului de 45-50 la sută din populaţia activă, reprezintă o altă provocare importantă pentru Priştina. Potrivit Băncii Mondiale, aproximativ 50 la sută din populaţie trăieşte în sărăcie, cu 1,5 euro pe zi. Kosovo a fost recunoscut oficial de 54 de ţări până în prezent, între care Statele Unite şi 22 dintre cei 27 de membri UE.