Votul negativ al irlandezilor cu privire la Tratatul de la Lisabona îi pune în mare dificultate pe europeni, care susţin totuşi că procesul de ratificare a actului va merge mai departe. Bruxellesul încearcă să găsească un plan B pentru ieşirea din acest impas instituţional. Miniştrii de Externe ai UE vor începe la Luxemburg consultări cruciale pentru a stabili dacă Tratatul de la Lisabona, respins de irlandezi în procent de 53,4%, mai poate fi adus pe linia de plutire.

Chiar dacă majoritatea liderilor Uniunii cred că Tratatul mai poate fi salvat, un singur lucru este cert şi anume că Tratatul de la Lisabona nu va putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2009, şi asta pentru că este obligatorie aprobarea sa de către toate cele 27 de ţări ale Uniunii pentru a intra în vigoare. Rezolvarea crizei va reveni mai mult ca sigur Franţei, care, de la 1 iulie, va prelua preşedinţia semestrială a Uniunii, la trei ani după ce francezii au reuşit să îngroape atunci Constituţia UE, tot printr-un referendum. În perspectiva summitului Uniunii Europene, care va avea loc între 19 - 20 iunie, şi a discuţiilor cu premierul irlandez, Brian Cowen, consultările între statele membre se vor intensifica. O primă întâlnire este prevăzută a avea loc între preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi liderii cehi, pentru a se confirma dacă aceştia vor contiunua procesul de ratificare. Cancelarul german, Angela Merkel, se va întâlni cu premierul polonez, Donald Tusk. La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele francez a apreciat că procesul de ratificare a Tratatului european trebuie continuat astfel încât incidentul irlandez să nu devină o criză, ci doar un caz izolat. Încrezători s-au arătat şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, şi premierul sloven, Janez Jansa, a cărui ţară deţine preşedinţia în exerciţiu a UE. Pe poziţia opusă s-a situat preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, cunoscut pentru atitudinea sa antieuropeană, acesta declarând că proiectul Tratatului de la Lisabona a luat sfârşit, nemaifiind posibilă continuarea ratificării sale. Oricum ar fi, respingerea Tratatului de la Lisabona a aruncat Europa într-o criză, care, atâta timp cât nu va fi rezolvată, va împiedica aderarea unor noi state. Experţii juridici ai Uniunii Europene s-au şi pus pe treabă, prefigurându-se mai multe scenarii, printre care: rechemarea la urne a irlandezilor cât mai curând posibil, renegocierea Tratatului de la Lisabona sau abandonarea acestuia şi reinstaurarea celui de la Nisa. Deocamdată, presa din Irlanda s-a urcat în capul premierului Brian Cowen pentru eşecul acestui referendum, considerând că a fost pusă la îndoială credibilitatea şefului guvernului de la Dublin. Se poate lua în calcul şi repetarea referendumului, irlandezii mai având experienţe de acest fel. În anul 2001, irlandezii au respins prin referendum Tratatul de la Nisa. Ulterior, printr-un nou referendum, textul a fost aprobat.