Investigația conturilor naziste la Credit Suisse, inițiată de președintele Congresului Mondial Evreiesc, zguduie banca elvețiană UBS.

O nouă investigație demarată de Ronald Lauder, președintele Congresului Mondial Evreiesc, pune presiune pe UBS – care a preluat recent Credit Suisse – și riscă să deschidă calea pentru despăgubiri uriașe.

Ronald Lauder a jucat un rol-cheie într-un acord semnat în 1998, care a obligat băncile elvețiene să plătească 1,25 miliarde de dolari pentru administrarea conturilor victimelor Holocaustului. Totuși, după acel pact istoric, el a rămas convins că instituțiile financiare ar fi trebuit să contribuie cu mult mai mult, scrie El Pais.

„Probabil au rămas între 5 și 10 miliarde de dolari nepăstrați”, explică președintele Congresului Evreiesc Mondial. Interviul are loc în biroul său de pe Fifth Avenue, un loc plin de fotografii alb-negru, estompate, cu victime ale naziștilor.

Aproape trei decenii mai târziu, miliardarul, fiu al fondatorilor Estée Lauder, a văzut ocazia de a repara acea greșeală. „Mi-am spus: Nu vom mai repeta această eroare”. Lauder, evreu în vârstă de 81 de ani, a dus o campanie discretă în ultimii cinci ani pentru a obliga Credit Suisse și noul său proprietar, Grupul UBS, să redeschidă arhivele și să caute noi dovezi de deturnare de fonduri aparținând victimelor Holocaustului, precum și bani jefuiți de naziști.

Cu sprijinul Casei Albe și al Congresului SUA, el a reușit să împiedice închiderea unei analize independente, care a fost redeschisă. Acum, investigația este aproape de final și a scos la iveală înregistrări ale Credit Suisse care fuseseră omise în anii ’90. Membrii Senatului american, care au avut un rol important atunci, cer ca banca să nu facă economie de eforturi și se angajează să se asigure că organizațiile evreiești care caută dreptate vor fi mulțumite.

Cazul, ce presupune scotocirea printre mii de cutii prăfuite cu registre scrise de mână, este cel mai recent memento al moștenirii costisitoare și complexe pe care UBS și-a asumat-o odată cu achiziția Credit Suisse în 2023 – și al faptului că mai sunt multe de rezolvat. Banca a alocat peste 50 de persoane pentru clarificarea situației, inclusiv contabili criminaliști, unii dintre ei lucrând șase zile pe săptămână pentru a finaliza revizuirea. Washingtonul a salutat atitudinea cooperantă a băncii.

Lauder consideră că UBS ar putea fi confruntată cu procese de despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari. Alții susțin că acordul din anii ’90 – plătit de UBS și Credit Suisse – a fost un compromis istoric care îi protejează explicit de orice expunere viitoare. Fostul președinte al Rezervei Federale, Paul Volcker, a condus comisia din care a făcut parte Lauder și care a negociat acordul, evitând amenințarea cu sancțiuni americane și boicotul statelor și municipalităților americane împotriva băncilor elvețiene.

Acum, directorii UBS speră că finalizarea investigației le va permite, în sfârșit, să lase în urmă acest subiect. Problema este că, până la final, nu se știe exact care ar putea fi costul pentru instituția financiară – dacă va exista unul.

Deși în 1998 băncile elvețiene, inclusiv Credit Suisse și UBS, au acceptat un acord de 1,25 miliarde de dolari cu victimele Holocaustului, Lauder consideră că s-au ascuns încă active în valoare de 5 până la 10 miliarde de dolari. În urma acestei presiuni, UBS a mobilizat peste 50 de experți, printre care contabili criminaliști, pentru a revizui în amănunt arhivele Credit Suisse.