Vizibil afectat, liderul 1 al Hamas, Ismail Hanyeh, a apărut marţi la un post de televiziune palestinian şi a declarat că Hamas va lua în calcul orice iniţiativă care va avea ca rezultat încetarea agresiunii militare israeliene şi retragerea trupelor.

Hamas s-a angajat că în acest caz va contribui la deschiderea graniţelor şi va pune capăt asaltului exercitat de formaţiunea sa din Gaza. Mai mult ca sigur această poziţie a lui Hanyeh a fost determinată de presiunea exercitată de Egipt şi alte state arabe, însă este în contradicţie cu opinia exprimată de Khaled Meshal, şeful politic al Hamas din Damasc, Siria. Văzând că atacurile israeliene se înteţesc, iar multe tabere Hamas au fust pur şi simplu desfiinţate, Hanyeh şi acoliţii săi au început să se teamă serios de faptul că Hamas, ca formaţiune politică, ar putea fi lichidat în urma intrării în Gaza a contingentelor sporite ale armatei israeliene, formată din zeci de mii de militari. În ultimele zile, serviciile secrete israeliene au descoperit şi locul unde se ascunde întreaga conducere politică şi militară a Hamas, astfel că găsirea unui alt loc de ascunziş pe timp de război pare aproape imposibilă, în condiţiile în care armata israeliană "piaptănă" întreaga zonă a Fâşiei Gaza zi şi noapte. Acest lucru a contribuit şi el la poziţia adoptată de Hamas. În ceea ce priveşte Israelul, Ehud Olmert şi ministrul de Externe, Tzipi Livini, au purtat convorbiri pe parcursul întregii zile de ieri. Ehud Olmert doreşte cu fermitate continuarea războiului, sperând că prin atacuri armate şi presiuni va reuşi să contribuie la căderea definitivă a grupării Hamas. Pe de altă parte, ministrul de Externe, Tzipi Livini este de părere că a venit timpul ca forţele israeliene să se retragă, iar Hamasului să-i fie adresat un avertisment foarte sever conform căruia orice viitor atac cu rachete asupra aşezărilor evreieşti va fi sancţionat aspru şi cu efecte fără precedent. Un punct de plecare pentru încetarea violenţelor poate fi constituit de inţiativa de încetare a focului propusă de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, împreună cu omologul său egiptean Hosni Mubarak. Să nu uităm că există şi rezoluţia nr. 1860 de încetare a focului, votată de Consiliul de Securitate al ONU, pe care atât israelienii, cât şi palestinienii, mai devreme sau mai târziu, vor trebui să o ia în considerare, dacă doresc cât de cât încetarea stării actuale de fapt.