Cel puţin şase decese au fost înregistrate în ultimele 24 de ore în estul şi sudul Europei, unde numeroase regiuni rămân izolate din cauza frigului şi a zăpezii, în timp ce în vest, în Franţa şi Italia, situaţia începe să revină la normal. De la începutul lui februarie, aproape 620 de persoane au murit din cauza temperaturilor glaciale pe tot continentul, inclusiv în Rusia.

În România, trei persoane au murit de hipotermie în ultimele 24 de ore, ridicând bilanţul valului de frig la 68 de morţi. Mii de pompieri, militari şi angajaţi ai Ministerului de Interne au depus eforturi toată noaptea pentru a degaja căile de acces în două judeţe din estul ţării foarte afectate de ninsori şi frig. Două noi victime ale frigului s-au înregistrat duminică în Albani şi una în Serbia, ridicând la 50 numărul deceselor provocate de intemperii în Balcani, regiune în care continuă să ningă abundent. În total s-au înregistrat 20 de morţi în Serbia, 11 în Bosnia, şapte în Kosovo, patru în Muntenegru, trei în Croaţia, trei în Albania şi doi în Macedonia. În Muntenegru s-a decretat sâmbătă seara stare de urgenţă pe tot teritoriul, din cauza intemperiilor, astfel că circulaţia autovehiculelor particulare este interzisă şi cetăţenii sunt obligaţi să stea la dispoziţia autorităţilor pentru a ajuta la deszăpezire. Capitala Podgoriţa era paralizată de un strat de zăpadă care depăşea 50 de centimetri, un nivel care nu s-a mai atins de 50 de ani. Aeroportul din oraş era închis. Peste 110.000 de persoane erau izolate în satele lor din cauza ninsorii din regiune. Sâmbătă, trei elicoptere şi 20 de soldaţi ai armatei austriece au furnizat alimente în sate din Bosnia-Herţegovina izolate de restul lumii, în special în sudul ţării.

Frigul nu a ocolit nici Italia, Franţa şi Germania

În Italia, situaţia a revenit la normal duminică după intemperiile excepţionale din ultimele zile, dar unele regiuni din centru-sud continuau să fie izolate. Frigul înregistrat de circa zece zile s-a soldat cu peste 45 de morţi. Situaţii dificile erau în continuare semnalate în unele locuri, mai ales în Abruzzo (centru-est) şi în Marche (sud-est), unde zăpada de câţiva metri îngreuna deplasările. Televiziunile au prezentat imagini cu sate blocate de nămeţi. În capitală, serviciile municipale efectuau un control în şcoli pentru a se asigura că nu vor fi probleme la reluarea cursurilor luni. În unele şcoli, accesul dificil şi copacii doborâţi au determinat oficialii Primăriei să impună vacanţe forţate pentru mii de elevi. Ziua de duminică s-a anunţat şi mai glacială pentru o mare parte a Franței, înaintea unei îmbunătăţiri a condiţiilor la începutul săptămânii. În mai multe departamente, în special în Corsica, au fost înregistrate temperaturi cuprinse între minus 8 şi minus 16 grade. Valul de frig a provocat până acum moartea a cel puţin 14 persoane. Situaţie asemănătoare s-a înregistrat şi în Germania. De la nord la sud, germanii profitau de weekend pentru a practica sporturi pe gheaţă pe lacuri îngheţate. Un milion de vizitatori s-au reunit la Hamburg pe râul Aussenalster, transformat într-un patinoar imens. Presa evoca un bilanţ de cel puţin patru morţi de la începutul valului de frig în Germania. Recordurile au fost depăşite în Belgia, cu 14 zile consecutive de temperaturi negative la periferia Bruxelles-ului. Ţara nu a mai cunoscut un asemenea val de frig de peste 70 de ani. În ianuarie 1941, Belgia a petrecut 17 zile la temperaturi sub zero grade Celsius. Ucraina rămâne ţara cu cele mai multe decese, cel puţin 135, dar autorităţile au încetat să mai comunice cifrele de aproape o săptămână. În Polonia, temperaturile scăzute au ucis 82 de persoane, în Rusia au murit 46 de persoane de la începutul lui februarie, în Lituania 24, în Letonia zece şi în Estonia una. Frigul a provocat moartea a cel puţin 30 de persoane şi în Bulgaria, 25 în Cehia, 16 în Ungaria, cinci în Slovacia şi alte cinci în Grecia.