Britanicii şi olandezii au votat joi, deschizând alegerilor legislative europene, care se anunţă marcate atât de o ascensiune a partidelor eurofobe şi populiste, cât şi de un absenteism puternic.

Aceste alegeri - care se desfăşoară timp de patru zile în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE) şi care urmează să desemneze 751 de deputaţi în Parlamentul European (PE), pentru un mandat de cinci ani - ar putea conduce la obţinerea unor scoruri "istorice" de către partide anti-UE, în mai multe ţări-cheie. Este cazul Olandei şi Marii Britanii, ţări în care secţiile de votare au fost deschise la ora 5.30 GMT (8.30, ora României) şi, respectiv ora 6.00 GMT (9.00, ora României). În secţia de votare din Gara Haga, o funcţionară, Marja Bijleveld, în vârstă de 64 de ani, a votat prima. "Dacă eşti împotriva Europei înseamnă că nu dispui de informaţii bune", a comentat ea, în contextul în care Partidul Libertăţii (PVV) condus de către deputatul antiislam şi eurosceptic Geert Wilders conduce în intenţiile de vot, potrivit ultimelor sondaje din Olanda. În ceea ce-i priveşte pe britanici, partidul antiimigraţie şi eurofob UKIP al lui Nigel Farage este prezentat ca favorit în intenţiile de vot, de către ultimele sondaje, fiind urmat de opoziţia socialistă, iar conservatorii, aflaţi la putere, se situează pe poziţia a treia. Într-o ţară cuprinsă de o intensificare a euroscepticismului, "Partidul Independenţei din Regatul Unit", care deţine nouă mandate de eurodeputaţi, ar putea să obţină încă zece mandate, potrivit previziunilor unor analişti. Chemaţi să-şi aleagă cei 73 de deputaţi europeni, britanicii votează joi şi în scrutine locale, cărora li se acordă o atenţie deosebită, cu un an înainte de alegerile generale. Niciun rezultat nu poate să fie difuzat în mod oficial înainte de încheierea scrutinului în UE, duminică, la ora 21.00 GMT (luni, 0.00, ora României), însă rezultate ale unor sondaje la ieşirea de la urne urmează să fie publicate în Olanda încă de joi seara.