Imigranții aflați în Gara de Est (Gara Keleti) din Budapesta au primit luni permisiunea să se urce în trenurile cu destinația Austria și Germania. Ungaria a cerut oficial Germaniei să-şi clarifice poziţia faţă de imigranţi, acuzând că a dat dovadă de relaxare în această privinţă.

Potrivit Reuters, mii de persoane s-au așezat la cozi la casele de bilete pentru trenurile internaționale în Budapesta. Postul național de televiziune M1 a relatat că imigranții cu documente valabile și bilete de tren au primit permisiunea de a se urca luni dimineață într-un tren spre Munchen.

De cealaltă parte, guvernul german a negat tot luni că există trenuri speciale care să transporte imigranți din Ungaria în Germania și a precizat că, în conformitate cu legislația europeană, solicitanții de azil care ajung în Ungaria trebuie să se înregistreze prima dată acolo.

"Nu, nu există trenuri speciale", a subliniat într-o postare pe Twitter purtătorul de cuvânt al executivului german, Steffen Seibert. "Persoanele care ajung în Ungaria trebuie să se înregistreze și să încerce să obțin azil acolo", a adăugat el.

Pe de altă parte Ungaria cere Germaniei să clarifice situația juridică a călătoriilor imigranților ilegali în interiorul Uniunii Europene, a declarat luni Andras Giro-Szasz, purtător de cuvânt al guvernului de la Budapesta.

"În ultimele zile, guvernul ungar a acționat cu deplina respectare a legislației naționale și a celei europene în situațiile ivite în gările din Budapesta și în alte locuri", a subliniat Giro-Szasz. Legislația Uniunii Europene statuează în mod clar că imigranții din state non-UE pot părăsi o țară membră doar dacă posedă pașapoarte valide și vize pentru țara de destinație, a mai indicat purtătorul de cuvânt.  Germania a arătat însă în ultimele zile o atitudine mai permisivă față de imigranții ilegali presupuși a veni din Siria, iar această veste a alimentat speranțele imigranților, a comentat oficialul ungar.

O declaraţie controversată

Manfred Schmidt, şeful Oficiului Federal pentru Migrare şi Refugiaţi (BAMF) din Germania, a anunţat ieri că nu există o limită în privinţa numărului de solicitări de azil acordate refugiaţilor. Comentariile lui Schmidt referitoare la "lipsa limitei superioare" a provocat reacţii controversate şi tensiuni în aria politică. El a declarat pentru publicaţia germană Der Spiegel că "este convins" că Germania şi cetăţenii ei au fost pregătiţi pentru responsabilitatea de a primi atât de mulţi oameni pe teritoriul german. "Există un angajament enorm din partea cetăţenii germani. Pe de o parte ai (situaţia din) Heidenau, dar, în schimb, ai 100-200 de voluntari", a precizat el.

Schmidt a clarificat faptul că numărul refugiaţilor pe care Germanii îi poate găzdui va rămâne dependent de circumstanţe externe şi nu de ceea ce s-a stabilit în Berlin. "Nu poate exista o limită superioară aplicată numărului de persoane care emigrează din cauza că sunt persecutate şi au nevoie de protecţie", a mai atras atenţia Schmidt.

În serile de 21 şi 22 august au avut loc proteste violente în oraşul Heidenau, din landul Saxonia, din cauza deschiderii recente a unui centru de refugiaţi, proteste în care 31 de poliţişti au fost răniţi.

În Germania sunt aşteptate circa 800.000 de solicitări de acordare a azilului de refugiat pe parcursul anului 2015, în condiţiile în care mai există aproximativ 250.000 de solicitări suplimentare de anul trecut.