Contre pe marginea scutului antirachetă
Washingtonul a ajuns la concluzia că elementele sistemului american antirachetă din Cehia şi Polonia sunt insuficiente. Statele Unite speră să amplaseze o a treia componentă majoră antirachetă, alături de cele din Polonia şi Cehia, pentru a contracara un eventual atac al Iranului. Această a treia componentă, care a fost adusă în discuţie până acum, se pare că va include o staţie radar mobilă care se doreşte a fi instalată mai aproape de Iran, ţară care şi-a intensificat eforturile de a construi rachete balistice capabile să atingă ţinte dincolo de Orientul Mijlociu.
Acest sistem radar ar urma să fie amplasat în sud-estul Europei, posibil în Turcia sau în regiunea Mării Caspice. Instalaţia radar este similară cu una amplasată în nordul Japoniei, la o bază americană. Oficiali de la Casa Albă au confirmat, de asemenea, că Washingtonul este pe cale de a încheia acordurile cu Polonia şi Cehia pentru primele componente ale scutului antirachetă din Europa. Ministrul de Externe polonez, Radek Sikorski, a confirmat că ţara sa a acceptat în principiu să găzduiască sistemul antirachetă, după ce s-au primit asigurări din partea Washingtonului în privinţa altor măsuri de apărare naţională. Astfel, Bush a cerut Congresului fonduri de peste 720 de milioane de dolari pentru începerea instalării interceptoarelor în Polonia şi a bazei radar în Cehia. Moscova nu a rămas cu mâinile în sân la acestă situaţie şi a anunţat că amplsarea unui al treilea element al scutului anti-rachetă constituie o ameninţare directă la securitatea sa şi a frontierelor sale. Trebuie menţionat că Rusia a propus o cooperare cu statele occidentale europene în vederea creării unui sistem de apărare antirachetă european. Kremlinul este de părere că statele cosiderate inamici periculoşi de SUA, cum ar fi Iranul şi Coreea de Nord, nu vor fi capabile să fabrice rachete balistice intercontinentale în viitorul apropiat. De asemenea, Kremlinul a început să adopte măsuri pentru a contracara înaintarea Occidentului spre Est. Astfel, Moscova ia în calcul posibilitatea direcţionării rachetelor ruseşti spre Ucraina dacă aceasta va adera la NATO şi va fi de acord cu adăpostirea pe teritoriul său a unor elemente ale scutului american antirachetă. Din discursul Moscovei se deduce că Rusia va considera drept ţintă orice fostă ţară din Tratatul de la Varşovia care îşi va da acordul pentru instalarea scutului american. Kremlinul, nu de puţine ori, a acuzat NATO că vrea să preia controlul asupra teritoriilor care odată erau în zona sa de influenţă. Din partea Ucrainei a venit o poziţie favorabilă Rusiei. Kievul este dispus să adopte o legislaţie care să interzică instalarea de baze NATO pe teritoriul său şi a anunţat că dacă va fi nevoie va prevede acest lucru şi la nivel constituţional. Ucraina a cerut, de asemenea, să se alăture Planului de Acţiune în vederea aderării la NATO, Alianţa urmând să discute despre acest lucru la summitul din aprilie de la Bucureşti.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.