Republica Moldova votează mâine, în cadrul alegerilor anticipate, pentru a încerca să iasă din criza politică declanşată după un precedent scrutin contestat, care a condus la revolte şi la dizolvarea Parlamentului, relatează AFP.

Cei circa 2,5 milioane de alegători moldoveni vor avea de ales între opt partide. În afară de Partidul Comuniştilor, alte patru formaţiuni ar putea trece pragul electoral de 5 la sută, necesar intrării în Parlament. Potrivit analiştilor şi sondajelor de opinie, comuniştii s-ar clasa pe primul loc, dar nu ar obţine suficiente locuri pentru a-l alege singuri pe succesorul lui Voronin, care trebuie să cedeze fotoliul prezidenţial după două mandate succesive (2001-2009). În cadrul scrutinului din 5 aprilie, PCRM a câştigat aproximativ 50 la sută din voturi, generând manifestaţii spontane care două zile mai târziu au degenerat în revolte, conducând la devastarea Parlamentului şi a preşedinţiei, fără totuşi ca poliţia să intervină. Dacă repetarea violenţelor pare probabilă, riscul unei continuări a blocajului este cu atât mai real cu cât ţara s-a divizat între tinerii din mediul urban, ostili puterii, şi o populaţie în vârstă şi loială comuniştilor în campanie. O coaliţie pare necesară, iar PCRM a făcut un pas în acest sens, declarându-se favorabil unei alianţe condiţionate cu opozanţii săi. Acest gest se impune cu atât mai mult cu cât partidul este slăbit de retragerea fostului preşedinte al Parlamentului, reformatorul Marian Lupu, care s-a alăturat Partidului Democrat şi vrea o mare coaliţie. După o campanie foarte activă şi numeroase dezbateri televizate, trei partide de opoziţie resping totuşi orice dialog cu comuniştii şi disidenţii acestei formaţiuni. Dar un compromis politic pare necesar în această ţară considerată drept cea mai săracă din Europa şi care se confruntă cu efectele crizei economice mondiale. Mizele diplomatice ale scrutinului nu sunt nici ele mai mici. Dacă toate părţile se declară favorabile unei integrări europene, PCRM a optat pentru o linie prorusă tot mai accentuată. În plus, Chişinău acuză România - membru al UE şi poartă de intrare în Europa pentru numeroşi moldoveni - că a alimentat revoltele, determinând relaţii glaciale între aceste ţări cu o limbă şi istorie comune. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care va trimite circa 200 de observatori pentru a urmări acest scrutin, a declarat că încă mai trebuie făcute progrese în vederea creşterii transparenţei.