Fuziunea PD cu PLD poate fi interpretată ca rezultatul eşecului lui Băsescu pentru votul uninominal. "El presidente" a considerat că are nevoie de un partid puternic, care să-i ţină isonul în apucăturile dictatoriale şi care să adune voturi. Se poate interpreta şi aşa, dar se pare că marinarul uşuratic pe nume Băsescu nu prea este capabil să înveţe nimic din propriile greşeli. El doar vrea să pedepsească şi să-şi ia încontinuu revanşa. În concordanţă cu şablonul unei personalităţi dictatoriale din cea mai groaznică rasă, Băsescu a concluzionat în urma referendumului că deşi poporul român îl iubeşte necondiţionat şi îl adulează, acest popor nu merită un preşedinte ca el, deoarece nu i-a susţinut acţiunile. Ca urmare, poporul român trebuie sancţionat. Aşa cum trebuie sancţionaţi şi cei 322 de parlamentari ticăloşiţi care au votat pentru suspendarea sa. La fel trebuie să plătească şi milioanele de votanţi care nu s-au prezentat la urne. Ideea că Băsescu s-ar fi gândit că ar avea nevoie de un partid care să-l sprijine este puţin cam patetică, dar clară pentru "liderul suprem", deoarece noul PDL nu aduce a partid modern nici măcar în mică proporţie, aşa cum o făceau PD-ul şi PLD-ul luate separate. Ceea ce a ieşit din unirea acestor partide care au programe politice identice poate fi însumat printr-un singur punct: "Totul pentru conducătorul nostru iubit". Este imposibil ca susţinătorii PD-ului să nu fi observat cum acesta s-a orientat spre europopularii din Parlamentul European, rupând totodată orice legătură cu valorile stângii tradiţionale de la care s-a plecat. Probabil la fel de decepţionaţi sunt şi simpatizanţii PLD-ului care susţineau formaţiunea de dragul liberalismului şi care acum au văzut cum aceşti liberali s-au transformat în social populari cu apucături populiste. Or, de cele mai multe ori decepţia şi dezgustul susţinătorilor sunt urmate mai mereu de dispariţia organizaţiilor.
Apariţia PDL, fără nicio îndoială din ordin prezidenţial, nu este decât o continuare a mai vechiului proiect autoritar şi populist al acestui vânzător de flotă cu o personalitate grotescă. Venirea acestuia la putere a însemnat anticonstituţionalism, antilegislativism, antipartidism. Lucrurile nu mai pot continua prea mult aşa. Anul 2008 va fi ori anul unei noi schimbări democratice, ori anul tranziţiei spre o nouă dictatură. Dictatura lui Băsescu.
România, trezeşte-te!