Armata Populară de Eliberare (PLA, Armata chineză) a început sâmbătă manevre militare în jurul Taiwanului, ca răspuns la întâlnirea din California dintre preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen şi preşedintele Camerei Reprezentanţilor din Statele Unite ale Americii, Kevin McCarthy, scrie EFE.

Purtătorul de cuvânt al Teatrului de Operaţii de Est al PLA, Shi Yi, a definit manevrele drept „un avertisment serios" împotriva "provocării forţelor separatiste" şi o „acţiune necesară pentru a proteja suveranitatea naţională şi integritatea teritorială" a Chinei.

Exerciţiile, anunţate de armata chineză chiar în această sâmbătă, au inclus desfăşurarea de „rachete, rachete convenţionale, nave şi avioane", a informat televiziunea chineză de stat CCTV.

Manevrele s-au concentrat pe „testarea capacităţii forţelor de a realiza controlul mării, aerului şi informaţiilor" cu „sprijinul sistemului de comandă unificat" pentru „crearea unei situaţii represive în care insula să fie înconjurată din toate cele patru direcţii".

Printre armamentul mobilizat sâmbătă se numără sistemele de lansare de rachete PHL-191, distrugătorul 052C, nave de tip 22 echipate cu rachete şi avioane de vânătoare J-10C, precum şi rachete balistice convenţionale DF-11, a relatat ziarul local Global Times.

În plus, autorităţile de securitate maritimă din provincia de sud-est Fujian, situată vizavi de Taiwan, au avertizat că exerciţii cu foc real vor avea loc în apele din apropierea coastei provinciei respective în zilele de 8, 11, 13, 15, 17 şi 20 aprilie, potrivit aceleiaşi surse.

Expertul militar Song Zhongping, citat de cotidianul chinez, a dat asigurări că Shandong, al doilea portavion al Chinei - primul fabricat la nivel naţional -, va participa la manevre, care vor dura inclusiv luni, 10 aprilie.

 

Un act iraţional

Ministerul Apărării de la Taipei a condamnat sâmbătă manevrele militare chineze, descriindu-le drept „un act iraţional care pune în pericol securitatea şi stabilitatea regionale".

Instituţia militară taiwaneză a indicat pe contul său oficial de pe reţeaua de socializare Twitter că a ordonat aeronavelor sale, navelor şi sistemelor sale de rachete să „răspundă activităţilor" şi „să monitorizeze situaţia".

De asemenea, Ministerul Apărării taiwanez a raportat incursiunea a 42 de avioane militare chineze în Zona de Identificare Aeriană Taiwan (ADIZ), dintre care 29 au traversat linia mediană a strâmtorii Taiwan, care a funcţionat de decenii ca o frontieră neoficială, dar respectată tacit de China şi Taiwan.

În ultimii doi ani, avioanele militare chineze au efectuat numeroase incursiuni în ADIZ, iar aceste incursiuni s-au intensificat într-un moment în care tensiunile dintre cele două teritorii au escaladat.

Tsai Ing-wen a revenit vineri în Taiwan după o vizită oficială în America Centrală şi o escală în California, unde s-a întâlnit cu McCarthy.

Vinerea aceasta, China a anunţat impunerea de sancţiuni reprezentantului Taiwanului în SUA, Hsiao Bi-khim, pentru că, potrivit Beijingului, a cerut sprijin SUA pentru agenda de independenţă a insulei pentru a provoca o confruntare în strâmtoarea Formosa.

În plus, gigantul asiatic a impus vineri sancţiuni împotriva Institutului Hudson şi a Bibliotecii prezidenţiale Ronald Reagan pentru „oferirea unei platforme" pentru ca Tsai „să participe la activităţi separatiste".

Situaţia aminteşte de ceea ce s-a întâmplat în august 2022, când vizita în Taiwan a preşedintei de atunci a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a înfuriat Beijingul, care a răspuns cu manevre militare în jurul insulei şi a descris deplasarea lui Pelosi drept o „farsă" şi o „trădare deplorabilă"

Manevrele chineze au început la câteva ore după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a părăsit China la capătul unei vizite oficiale de trei zile în care a fost însoţit de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi în care ambii au avut întrevederi cu preşedintele chinez Xi Jinping, cu care au discutat între altele despre războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

Beijingul consideră Taiwanul o provincie rebelă de când naţionaliştii din Kuomintang s-au retras acolo în 1949, după ce au pierdut războiul civil în faţa armatei comuniste. În ultimele săptămâni, au existat fricţiuni între Taipei şi Beijing, ca urmare a ruperii de către Honduras a relaţiilor diplomatice cu Taiwanul şi a stabilirii ulterioare de către autorităţile de la Tegucigalpa a relaţiilor diplomatice cu China, ceea ce a redus la 13 numărul aliaţilor diplomatici ai insulei. Taiwan a acuzat China că exercită o „diplomaţie a dolarului" şi a calificat decizia Tegucigalpa drept „regretabilă".

Insula este una dintre cele mai mari surse de conflict între China şi Statele Unite ale Americii, în principal pentru că Washingtonul este principalul furnizor de arme al Taiwanului şi ar fi cel mai mare aliat militar al acestuia în cazul unui război cu China.