Partidul pro-Kremlin Rusia Unită a câştigat alegerile legislative din Rusia cu 64,1%. Partidul Comunist s-a clasat pe a doua poziţie, cu 11,6 % din voturi, urmat fiind de formaţiunea naţionalistă pro-Kremlin LDPR, condusă de Vladimir Jirinovski. A urmat Partidul Rusia Dreaptă, cu 7,8%. Cele două partide de opoziţie, Iabloko şi Uniunea Forţelor de Dreapta, nu au obţinut decât 1,6, respectiv 1% din voturi.
Preşedintele rus Vladimir Putin a respins criticile adresate modului de desfăşurare a alegerilor legislative de duminică şi a declarat că rezultatele scrutinului sunt legitime. Liderul rus este de părere că rezultatul alegerilor demonstrează că cetăţenii ruşi nu vor permite ca ţara să o ia într-o direcţie distructivă. Mai mulţi membri ai Comisiei electorale centrale ruse au declarat că observatorii europeni au criticat alegerile legislative din Rusia, la comanda Washingtonului. Preşedintele instituţiei electorale a declarat, însă, că nu s-a comis nicio încălcare a normelor electorale. Cu toate acestea, în opinia Germaniei, Franţei şi Italiei, alegerile parlamentare din Rusia, care au adus partidului pro-prezidenţial o victorie clară, nu au fost nici libere, nici democratice, conform standardelor occidentale. Parisul şi Roma au cerut imperativ Rusiei să clarifice acuzaţiile de fraudă, susţinând că este în interesul tuturor, începând cu autorităţiile ruse, să se clarifice rezultatele, pentru a linişti comunitatea internaţională şi a pune capăt problemelor legate de aceste alegeri.
La rândul său, OSCE a anunţat că autoritatea guvernului de la Moscova a reprezentat o problemă deoarece a influenţat rezultatele alegerilor, puterea executivă deţinând un rol foarte puternic în politică. În opinia organismului european de cooperare, acest fapt nu este normal şi a dus la influenţarea rezultatelor, trebuind fiind atrasă atenţia asupra acestui aspect.
Statele Unite au chemat autorităţile ruse să ancheteze acuzaţiilor de fraudă, care ar fi marcat alegerile legislative din Rusia. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi-a manifestat îngrijorarea cu privire la desfăşurarea alegerilor parlamentare din Rusia, în special în ceea ce priveşte libertatea de exprimare şi cea de întrunire.
Partidul Rusia Unită, care a înregistrat o victorie categorică la alegerile legislative, a anunţat că îşi va desemna, la 17 decembrie, candidatul la alegerile prezidenţiale din martie 2008, când va fi desemnat succesorul lui Putin. Potrivit Constituţiei, Vladimir Putin nu poate candida la un al treilea manat consecutiv, în ultimele luni vehiculându-se mai multe scenarii privind păstrarea influenţei sale după părăsirea Kremlinului, fie prin funcţia de premier, lider al majorităţii sau "lider naţional".