Fostul preşedinte polonez Lech Walesa şi-a exprimat dorinţa ca ţara sa "să împrumute sau să închirieze" arme nucleare pentru a răspunde ameninţării reprezentate, în opinia sa, de Rusia lui Vladimir Putin. Forţele NATO vor staţiona permanent în Marea Neagră.

"Polonia trebuie să se arate fermă în faţa Rusiei. Putin caută să ne inducă teama cu arma sa nucleară, atunci de ce nu am avea şi noi un asemenea arsenal nuclear?", a întrebat liderul istoric al sindicatului Solidaritatea. "Ar trebui să împrumutăm, să luăm cu chirie arme nucleare şi să-i arătăm lui Putin că dacă un soldat rus pune un singur picior pe teritoriul nostru, vom lovi. Să fie clar", subliniază Walesa, în vârstă de 70 de ani. În prezent, nu există posibilitatea de a "împrumuta" sau "închiria" arme nucleare. Totuşi, unele state, ca Belgia, Germania, Olanda, Italia şi Turcia găzduiesc pe teritoriul lor arme nucleare "partajate" în cadrul NATO. Amintind că fostul lider comunist polonez Edward Gierek voia să obţină "discret" arme nucleare, Walesa a afirmat că Polonia ar trebui să spună tare: «Domnule Putin, nu vă vom lăsa să faceţi un pas înainte. Dacă încercaţi, veţi pieri şi vom pieri şi noi»". "Eu, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, voi merge să lupt împotriva lui Putin pentru a apăra Polonia. Îmi plac ruşii, dar nu voi permite ca forţe străine să intre în Polonia", continuă Lech Walesa. Pe de altă parte, el se declară partizan al intrării Poloniei în zona euro, apreciind că ţara sa a întârziat mult în acest sens şi sperând că acest lucru „se va întâmpla înainte de moartea" sa. Dacă actualul preşedinte Bronislaw Komorowski este favorabil aderării la zona euro, Guvernul de centru-dreapta nu este la fel de grăbit.

Exerciţii NATO

Pe de altă parte vice-amiralul NATO Peter Hudson a declarat în România că măsurile de asigurare ale Alianţei includ o prezenţă constantă în Marea Neagră şi o colaborare constantă a forţelor navale aliate, acestea având scopul de a arăta cetăţenilor că NATO îşi respectă obligaţiile de securitate. Comandantul NATO a venit în România, după ce a fost în Bulgaria şi în Ţările Baltice, pentru a afla de la experţii din regiune ce aşteptări au de la structura pe care o conduce şi cum pot fi puse în practică deciziile luate la recentul summit din Ţara Galilor (4-5 septembrie) privind asigurarea securităţii aliaţilor estici. "Există o serie de decizii după summitul de la Cardiff, din Ţara Galilor, pe care trebuie să le implementăm. Sunt două direcţii. Prima constă în susţinerea măsurilor de asigurare asupra cărora NATO a căzut de acord în urmă cu circa cinci luni, care includ prezenţă maritimă în Ţările Baltice, o prezenţă constantă în Marea Neagră, continuarea exerciţiilor, colaborarea dintre forţele navale aliate. A doua direcţie priveşte modalitatea în care vom desfăşura aceste măsuri în viitor, în cadrul Readiness Action Plan în vederea îmbunătăţirii cooperării, în vederea îmbunătăţirii exerciţiilor şi a eficacităţii NATO în regiune", a declarat vice-amiralul britanic. Peter Hudson a afirmat că oficialii Forţelor Navale Române i-au prezentat în cadrul convorbirilor "un plan ambiţios de exerciţii pentru anul următor". "Trebuie să verific calendarul navelor NATO şi să încerc unde este posibil să aduc mai multe nave la exerciţiile NATO care vor avea loc la Marea Neagră", a spus Hudson. Acesta a subliniat faptul că exerciţiile militare de la Marea Neagră au ca obiectiv coordonarea acţiunilor aliaţilor, înţelegerea reciprocă a tacticilor.