Ziua Imnului naţional a fost marcată ieri, la Oradea, printr-un ceremonial militar organizat de Instituţia Prefectului judeţului Bihor, Primăria municipiului Oradea şi Garnizoana Oradea. La eveniment au participat reprezentanţi ai administraţiilor publice locale şi judeţene, şefii structurilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Garnizoana Oradea, politicieni, cadre militare în activitate, în rezervă şi retragere, precum şi simpli cetăţeni. Din păcate, proasta sonorizare a cam dat de furcă vorbitorilor, mesajul transmis cu acest prilej ajungând doar selectiv la cei prezenţi pe tot parcursul manifestării.

Ceremonialul militar a debutat, conform programului, la ora 10.00, cu întâmpinarea persoanelor oficiale, prezentarea onorului, salutarea drapelului de luptă şi ocuparea locului în dispozitiv, urmate de rugă şi închinare pentru poporul român, oficiate de preoţii Mircea Ioniţă şi Dan Lele. Despre însemnătatea evenimentului au rostit alocuţiuni prefectul Gavrilă Ghilea şi PS Sa Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea. „Imnul naţional este sunetul melodios al istoriei pentru noi şi pentru generaţiile care vor urma", a spus Gavrilă Ghilea, care i-a îndemnat pe orădenii prezenţi la eveniment să-şi preţuiască întotdeauna valorile şi simbolurile naţionale. A urmat un scurt program artistic susţinut de Muzica Militară a Şcolii de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră "Avram Iancu", după care întreaga asistenţă a interpretat Imnul naţional al României, iar în final a avut loc defilarea detaşamentului de onoare. "Deşteaptă-te, române!" a izvorât în clocotul luptei revoluţionare de la 1848. Creaţie cu adânc răsunet în conştiinţa neamului, acest cântec s-a dovedit a fi imnul fraternităţii, o adevărată Marseilleză românească, cumulând contribuţia unui vâlcean (Anton Pann) şi a unui ardelean (Andrei Mureşanu). "Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al Primului şi celui de-Al Doilea Război Mondial. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste, la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, "Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, a fost interzis, intonarea sau fredonarea acestuia fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Alte patru cântece au fost, de-a lungul timpului, imnuri de stat ale României: "Trăiască Regele" (1884-1948), "Zdrobite cătuşe" (1948-1953), "Te slăvim, Românie!" (1953-1977) şi "Trei culori" (1977-1989). Din anii '70, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Ziua Imnului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an, la data de 29 iulie.