Seminarul Greco-Catolic din Oradea a fost gazda, vineri seara, a unui dublu eveniment: lansarea a doua cărţi dedicate a doi martiri transilvăneni: avocatul Ioan Ciordaş şi părintele Mihai Godo.

Cei doi eroi au luptat, în perioade diferite, fiecare în felul său, pentru apărarea principiilor de libertate şi democraţie. Dr. Ioan Ciordaş, avocat beiuşean, a avut un rol important în făurirea României Mari şi a luptat pentru „dezrobirea" acestui colţ de ţară de sub ocupantul austro-ungar, plătind cu viaţa în aprilie 1919. Pe de altă parte, martiriul părintelul Mihai Godo, din Arad, se va manifesta după cel de-a Doilea Război Mondial, odată cu instaurarea regimului ateu comunist, care a declanşat o amplă prigoană împotriva tuturor bisericilor. Cartea „Dr. Ioan Ciordaş. Biografia şi activitatea (1877-1919)" este rodul muncii mai multor ani de cercetare doctorală a Dianei Iancu, care s-a aplecat cu multă acribie asupra vieţii şi activităţii politicie a avocatului beiuşean, dr. Ioan Ciordaş.

„Personalitate marcantă a istoriei bihorene, dr. Ioan Ciordaş şi-a pus viaţa în slujba neamului românesc, putând fi considerat un ctitor al României Mari", aminteşte, în paginile cărţii sale, autorul Diana Iancu. Despre acest volum le-a vorbit orădenilor, prezenţi în număr mare la lansare, prof. univ. dr. Viorel Faur, coordonatorul lucrării de doctorat a Dianei Iancu.

„Ioan Ciordaş este un spirit echilibrat, pătrunzător, exponent al României Mari de la 1918. Cartea domnişoarei Diana Iancu este o carte a faptelor", a precizat Viorel Faur, care a amintit că Muzeul Ţării Crişurilor deţine arhiva personală a familiei Ciordaş, care nu a putut fi, din păcate, cercetată deoarece activitatea acestei instituţii este, în mare parte, suspendată. Autoarea, Diana Iancu, a subliniat că acest volum aduce în spaţiul istoriografic documente inedite despre viaţa şi activitatea marelul om politic, dr. Ioan Ciordaş. Militant pentru drepturile românilor din Transilvania, avocatul beiuşean, Ioan Ciordaş a avut un rol covărşitor în redeşteptarea conştinţelor naţionale şi a avut o contribuţie importantă în realizarea României Mari. Cum această parte de ţară nu a cunoscut efectiv unirea cu ţara mamă, „la sfârşitul lunii ianuarie 1919, în ţara Beiuşului au descins trupele căpitanului Kalman Verböczy, care au instaurat aici un adevărat calvar asupra românilor bihoreni". Acesta a întocmit trei liste negre prin care a condamnat la moarte lideri ai mişcării naţionale, pe prima listă regăsindu-se avocaţii beiuşeni Iona Ciordaş şi Nicolae Bolcaş. „În fatidica noapte de 3 spre 4 aprile 1919, conducătorul românilor din sudul Bihorului a fost reţinut şi ridicat din casa sa, de către locotenentul Magos, însoţit de soldaţii Keresztesi, Topai şi Bogacsi. Apoi a fost luat şi un alt beiuşean, Nicolae Bolcaş. Au fost duşi la pretură. Aici au îndurat jigniri şi umiliri. Pe la ora două noaptea, avocaţii români au fost transportaţi cu un tren special la Lunca, unde se afla un detaşament format din sute de secui, aflaţi sub comanda locotenentului Hankóczi. Aici au fost schingiuiți și omorâţi cu bestialitate", menţionează Diana Iancu. Volumul a fost publicat la Editura Primus din Oradea.

Autobiografia unui preot iezuit

Ce-a de a doua carte, „Iezuit, Nu cîinele comuniştilor!", este o autobiografie a pr. Mihai Godo, din ordinul iezuit, imprimată pe benzi de magnetofon, înainte de moartea sa, care a survenit pe 26 septembrie 1996. Volumul a fost publicat în Ungaria, fiind tradus anul trecut şi în limba română de către Claudia Budău şi publicat la editura Ratio et Revelatio din Oradea. Prigoana declanşată de regimul ateist împotriva cultelor l-a vizat şi pe tânărul iezuit, Mihai Godo, care va fi arestat în noiembrie 1952. Timp de zece ani va cunoaşte calvarul închisorilor comuniste de la Oradea, Piteşti, Cluj-Napoca, şi ajunge, în final, la cumplita închisoare de la Râmnicu Sărat, unde, timp de opt ani, va sta singur izolat în celulă şi unde i se va aplica un regim de exterminare: un sfert de pâine pe zi, dimineaţa un ceai, la prânz o mâncare săracă şi modestă. Va fi eliberat pe 15 noiembrie 1962. „Urmărit în permanenţă, dosarul său de la Securitate însumează peste 4.000 de pagini", menţionează pr. Iulian Budău, cel care l-a înregistrat pe părintele Godo. Este rearestat pentru speculă cu cruciuliţe, urmând să execute o penitenţă de 15 luni. Munca sa de preot în cele mai oropsite parohii l-a făcut fericit, slujind până în ultima sa clipă de viaţă, 26 septembrie 1996. Despre această carte a vorbit celor prezenţi, profesorul Marius Cruceru. La eveniment a fost şi PS Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, care a sprijinit tipărirea volumui Dianei Iancu.