„Ultimul dor”, conform versurilor din poezia cu același nume, a poetului și folcloristului șteian Miron Pompiliu, a fost îndeplinit, deoarece, de acum, se va odihni pe meleagurile natale, în orașul Ștei.

Astfel, azi, 13 iunie, după  câțiva ani în care, împreună cu urmașii scriitorului Miron Pompiliu, Primăria și Consiliul Local Ștei, au făcut eforturi deosebite, s-a înfăptuit reînhumarea poetului în localitatea sa natală, Ștei. Așadar, după ce au depășit toate obstacolele și au făcut toate demersurile necesare, primarul orașului Ștei, ing. Iulian Balaj, a fost joi la Cimitirul Eternitatea din Iași pentru a duce la bun sfârșit un act de recunoștință istorică: exhumarea din Iași și reînhumarea poetului în localitatea sa natală, Ștei. „Cimitirul Eternitatea – loc de odihnă al multor personalități marcante ale culturii și istoriei românești – a fost astăzi (joi n.n.) martorul unui gest profund și simbolic: revenirea acasă a poetului Miron Pompiliu. Toate formalitățile legale și administrative au fost finalizate”, a afirmat primarul Iulian Balaj. Într-un cadru restrâns și cu respectul cuvenit, a avut loc azi, începând cu ora 10.30, serviciul religios de înmormântare la Biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Ștei, oficiat de preoții parohi Gheorghe Tal și Adrian Suciu, și, iată, că după 128 de ani osemintele marelui poet și folclorist Miron Pompiliu se odihnesc „lângă bisericuța cea de lemn” (acum complet refăcută), așa cum mărturisea în poezia „Ultimul dor”. Autoritățile locale – reprezentate de ing. Iulian Balaj și ec. Marius Cioară, primarul și viceprimarul orașului Ștei – au fost însoțite de câțiva consilieri locali, iar printre cei care au participat la slujba religioasă am remarcat prezența fostului senator Cornel Popa, un apropiat și bun prieten al șteienilor; managerul Bibiliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor, Ancuța Florina Șchiop; managerul Spitalului Orășenesc Ștei, dr. Sorin Luigi Vesa, împreună cu dr. Darius Andreescu, director medical; notarul public Aurel Măduța; prof. ing. Adrian Gruie, prof. Cristian Vieriu, director, respectiv director adjunct la Liceul Tehnologic „Unirea” Ștei; prof. Cristian-Petru Gavriș, director adjunct la Colegiul Național „Avram Iancu” Ștei; prof. Emanuel Coroiu și Romulus Fășie, director, respectiv director adjunct la Școala Gimnazială „Miron Pompiliu” Ștei; prof. Sorina Rengle, director la GPN Nr. Ștei; referentul Casei de Cultură „Miron Pompiliu” Ștei, Marius Dușe, precum și câteva din rudele fostului poet, dar și câțiva localnici.

 „În semn de prețuire pentru valoarea, demnitatea și contribuția sa la patrimoniul literar românesc, Primăria și Consiliul Local Ștei, împreună cu Parohia Ortodoxă Ștei, vor ridica, într-o etapă următoare, un monument la mormântul poetului, pentru ca memoria sa să fie cinstită așa cum se cuvine. Versurile sale din poezia „Ultimul dor” exprimau dorința de a avea odihna veșnică lângă biserica din satul natal:

„De n-am putut ca să trăiesc

De scumpul sat aproape,

La cea biserică de lemn,

Când oi muri, mă-ngroape”

Mulțumesc tuturor celor implicați în acest proiect cultural, în special Primăriei Iași care, prin domnul viceprimar Daniel Juravle, ne-a ajutat în proceduri și domnului deputat Alexandru Muraru, care a făcut multe diligențe pentru finalizarea formalităților”, a mai afirmat primarul Iulian Balaj.

 

Momente deosebite

După oficierea serviciului religios, organizatorii – Primăria și Consiliul Local Ștei – acestui eveniment istoric din urbea de la poalele Munților Apuseni, i-au invitat pe cei prezenți la Casa de Cultură „Miron Pompiliu” Ștei unde a fost evocată viața și personalitatea lui Miron Pompiliu”. Au ținut discursuri primarul orașului Ștei, Iulian Balaj, managerul Bibiliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor, Ancuța Florina Șchiop, notarul public Aurel Măduța, dar și strănepoții marelui poet șteian, Aurina Nica, Moisie Bugle, Călin Nica, precum și prof. Felicia Țoța, responsabil proiecte educative la Școala Gimnazială. „Miron Pompiliu” Ștei. Într-un cadru sobru au avut loc discuții despre viitoarele proiecte în legătură cu casa în care s-a născut Miron Pompiliu, iar autoritățile locale i-au asigurat pe cei prezenți că și în continuare îi vor acorda aceeași atenție în ceea ce privește finalizarea ei păstrându-i autenticitatea și integrarea ei în circuitul turistic. Trebuie specificat aspectul că Miron Pompiliu este patronul spiritual al Casei de Cultură și al Școlii Gimnaziale din oraș care îi poartă numele. În orașul Ștei Festivalul „Miron Pompiliu”, organizat de Școala Gimnazială „Miron Pompiliu” Ștei, a ajuns la ediția a X-a, iar în urma discuțiilor și propunerii notarului public, Aurel Măduța, se dorește ca acest festival să devină unul național.

 

Succint despre Miron Pompiliu

Miron Pompiliu, pe adevăratul său nume Moise Popovici, s-a născut la 20 iunie 1848, în Ștei, fiind fiul preotului Nicolae Popovici și a Anei Popa, originară din Săliște de Beiuș. Miron Pompiliu a urmat cursurile școlii primare în Ștei și în satul Băița, unde a învățat limba germană. Primele clase de liceu le-a urmat la Beiuș, iar ultimele două la liceul din Oradea. A luat bacalaureatul în anul școlar 1866-1867 la Beiuș, „cum prima eminetie”, după care a făcut studii universitare la Budapesta, Iași și București. Stabilit la Iași, a fost profesor la Școala militară și apoi la Liceul Național. Pe lângă poezii a publicat, la Iași, în 1870, și o culegere de balade populare, Balade populare române. Miron Pompiliu a fost poet, prozator, folclorist, traducător, precum și autor de manuale. Bun prieten cu Mihai Eminescu, a făcut parte dintre apropiații acestuia, printre care Ion Creangă, Ioan Slavici, Alexandru Vlahuță etc. Printre multele publicații a apărut și în revista „Familia”, din Pesta, condusă de Iosif Vulcan. Putem spune, fără teama de a greși, că Miron Pompiliu reprezintă un bun național, dar și un exemplu de urmat.