"Tunarul" de la Finanţe a greşit ţinta Instanţa supremă nu înghite "braşoavele" lui Ioan Lascău
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins, luni, cererea de strămutare a dosarului lui Ioan Lascău, fost consilier preaderare în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi director executiv la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor, după ce, la începutul acestei luni, tot magistraţii instanţei supreme au respins şi cererea privind suspendarea procesului.
Ioan Lascău solicitase Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie suspendarea procesului său, invocând faptul că a cerut strămutarea dosarului la altă instanţă. În 3 septembrie magistraţii s-au pronunţat cu privire la suspendarea procesului, iar luni, 17 septembrie, cu privire la strămutarea cauzei. Potrivit reprezentanţilor Biroului de Informaţii Publice din cadrul Înaltei Curţi, judecătorii au respins ambele solicitări ale lui Lascău, acuzat de luare de mită, spălare de bani, instigare la bancrută frauduloasă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală, abuz în serviciu contra intereselor publice şi efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de foloase materiale necuvenite. Prin infracţiunile de corupţie comise, astfel cum au fost acedstea reţinute de PNA, Lascău a prejudiciat părţile vătămate şi statul român cu circa zece miliarde de lei, faptele fiind cu atât mai grave cu cât au fost săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, care presupuneau protejarea bugetului de stat şi a banului public. Din probele adunate la dosar, anchetatorii au concluzionat că Ioan Lascau a pretins şi primit cu titlu de mită, în cursul anului 2003, diverse bunuri şi servicii în valoare de peste 400 de milioane de lei de la un om de afaceri din Oradea, a făcut mai multe afaceri cu spaţii comerciale care au fost execuate la cererea DGFP Bihor şi achiziţionate de membrii familiei lui Lascău, fără ca operaţiunile să fie înregistrate în contabilitate, a aprobat rambursări ilegale de TVA şi alte asemenea infracţiuni cu urmări deosebit de grave. Anchetatorii au stabilit anul trecut că Ioan Lascău are o avere mobilă şi imobilă care depăşeşte contrastant veniturile sale de funcţionar public. În perioada în care a fost angajatul DGFP Bihor, directorul Lascău a ahiziţionat patru case, două apartamente, două automobile de lux, bijuterii etc. La percheziţia domiciliară efectuată de procurorii anticorupţie s-au găsit acasă la Ioan Lascău 20.000 de dolari şi 8.000 de euro, precum şi titluri bancare de peste zece miliarde de lei. Dosarul, cuprinzând toate probele necesare, a fost înaintat Tribunalului Bihor, instanţa urmând să judece cauza şi să dispună luarea unor măsuri împotriva lui Lascău. Cauza nu a stat însă mult la instanţa orădeană, inculpatul solicitând strămutarea, pe motiv că nu va avea parte de un proces cinstit, dacă va fi judecat de magistraţii bihoreni. Cererea a fost aprobată, cazul fiind astfel trimis spre soluţionare Tribunalului Braşov.
Pentru a întârzia şi mai mult judecarea dosarului, Ioan Lascău a apelat din nou la diverse tertipuri, încercând să îi convingă pe judecătorii instanţei supreme că nici la Braşov nu ar avea parte de un proces corect. De această dată însă nu i-a mers, magistraţii respingând categoric toate solicitările fostului finanţist. Încheierea instanţei supreme nu este supusă vreunei căi de atac.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.