Mărturie legată de această activitate este turnul aflat la intrarea în defileu, pe o stâncă verticală, construit la 8 metri înălţime faţă de sol. "Casa Zmăului", cum a fost denumit turnul, reprezintă un "martor" al începutului Evului Mediu în aceste locuri. Săpat în stâncă, cu ferestre de observaţie, turnul datează din jurul anului 1200 şi era destinat supravegherii traficului pe Criş şi drumului de pe malul stâng al râului. Pentru perenitatea acelor vremuri, pentru a lega istoria de contemporaneitate, edilii din Vadu Crişului, din urmă cu 40 de ani, primarul Mihai Luca, au iniţiat o serbare câmpenească, în care un rol important să-l aibă tradiţiile folclorice din Vad şi de pe Valea Crişului Repede: dans, cântec şi port popular.
Ajunsă la cea de-a 40-a aniversare, serbarea „Târgul de la Vama Sării", ce are loc în prima duminică din luna iunie, ocupă un loc important în calendarul manifestărilor folclorice din Bihor. Notorietatea şi dimensiunile acestei manifestări au făcut ca numărul de spectatori să crească de la an la an. Ediţia jubiliară, organizată de Primăria Vadu Crişului, prin Dorel Cosma - primar, Noje Alexandru - viceprimar şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, a reunit pe scena amplasată sub poalele pădurii formaţii artistice de amatori din Auşeu, Şuncuiuş, Salonta, Aleşd, Vadu Crişului, precum şi invitaţi: soţii Giurgi din Maramureş şi formaţiile profesioniste „Hora" şi „Impact". Spectacolul a încântat pe cei aproximativ 2500 de spectatori, dar şi pe cei 27 de oaspeţi maghiari din comuna Szekutas din Ungaria, înfrăţită cu Vadu Crişului. Un fapt inedit la această manifestare l-a constituit dialogul avut cu d-nul Gavril Gavriluţ, participant la toate cele 40 de ediţii ale Târgului de la Vama Sării. Pasionat de folclorul autentic din Bihor, a fost prezent la prima ediţie alături de colegii săi, elevi de liceu, în formaţia de dansuri şi cântece populare, dar şi în echipe sportive. Militar fiind în Bucureşti, pentru a putea fi prezent la „târg", a recurs la un şiretlic, obţinând permisie pentru aşa - zisa nuntă surorii sale. Paralel cu spectacolul artistic, peisajul a fost întregit de multiple mijloace de distracţie şi joacă, chioşcuri şi tarabe cu mărfuri de tot felul şi nelipsitele grătare, unde sfârâiau mici şi cârnăciori al căror miros îmbietor îţi sensibiliza apetitul. Manifestarea s-a încheiat târziu în noapte cu un grandios foc de artificii.