Recunoscută la nivel național pentru atragerea de bani europeni, Primăria Oradea se confruntă cu o situație fără precedent. Autoritatea de management a găsit nereguli în 9 proiecte europene, solicitând corecții financiare de peste 16,7 milioane euro. Crișana a discutat cu mai mulți experți pentru a afla cât de serioasă este problema.

Când lucrezi cu milioane de euro pe mână este imposibil să nu apară tentații. La fel, când derulezi zeci de proiecte de anvergură, anual, într-un mediu legislativ schimbător, nu ai cum să nu faci greșeli. Primăria Oradea are experiența câtorva sute de proiecte, realizate în principal cu aceiași oameni, și asupra modului în care s-au realizat nu au planat niciodată suspiciuni. Greșeli însă s-au mai făcut.

Autoritatea de Management de pe lângă Ministerul Dezvoltării a ajuns la concluzia că din cele 67 de proiecte aflate în diferite stadii de implementare în 2020, 9 ar fi cu probleme.

„Corecţiile financiare, în valoare totală de 81,5 milioane lei, s-au aplicat ca procent din valoarea lucrărilor. Dacă s-ar fi aplicat la întregul proiect, sumele ar fi fost şi mai mari”, spunea la jumătatea lunii februarie Marius Moş, şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI).

Conform aceleiași surse, din cele 9 proiecte, 6 au primit corecții de 25% (construirea pasajului pe sub Bulevardul Magheru, refacerea străzii Vasile Alecsandri, reabilitarea Şcolii Gimnaziale 11, amenajarea coridorului verde Barcăului şi construirea grădiniţei din Parcul Industrial I) și 3, corecții de 10% (reabilitarea Școlii Dacia, izolarea termică a Liceului Teoretic Onisifor Ghibu şi a Grădiniţei 20). Cele mai multe dintre corecțiile de 25% aplicate au fost cauzate de faptul că licitațiile nu au fost anunțate și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), împiedicând firmele din UE care ar fi dorit să participe să afle de licitații. Reprezentanții Primăriei au explicat că de vină ar fi un funcționar care a uitat să bifeze căsuţa care făcea ca licitaţia să fie anunţată online în JOUE. Asta pentru că, înainte de modernizarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice, aceasta se bifa automat.

Cea mai dură corecție, de 100% din valoarea lucrării, este însă cea de la proiectul de construire a noii linii de tramvai din Calea Aradului. Aici, Autoritatea de Management de pe lângă Ministerul Dezvoltării susține că ar exista un conflict de interese, întrucât firma care a făcut studiul de fezabilitate a participat apoi la licitație, câștigând-o ca parte a unei asocieri de firme. „În general, un proiectant care face SF-ul unei lucrări participă apoi şi la licitaţia pentru execuţie în cadrul unei asocieri. Nu este nimic ilegal în asta”, susţinea, în februarie, primarul Florin Birta.

 

„Aici nu avem parte de găinari”

Ziarul Crișana a încercat să afle opinia unor experți în aceste cazuri la conferința „Ce face România cu banii de la UE”, desfășurată la București săptămâna trecută, în cadrul proiectului „Cohesion Policy Booster in România: Closer to Citizens”.

 „Această încălcare a regulii de procedură cu privire la nepublicarea anunțului de modificare a condițiilor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este o neregulă administrativă, nu este o fraudă în sensul legii penale. Sancțiunea este 25% din valoarea totală a contractului. Este adevărat că pot contesta în instanță. În general instanțele au menținut aceste sancțiuni pentru că ei consideră că, dacă legea o prevede ca neregulă, iar sancțiunea de 25% este prevăzută expres, atunci nu poți face altceva decât să respingi acțiunea și să lași actul de control întocmit să-și urmeze calea. Există întotdeauna o justificare pentru o anumită neregulă. Acum, ei pot invoca tot felul de motive, că nu au bifat nu știu ce căsuță, dar asta nu are nicio relevanță. Efectele sunt importante, și anume că acel anunț nu a fost publicat și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”, a spus Eugenia Marin, fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pe același subiect, expertul în achiziții Cosmin Florea a explicat că Primăria Oradea, dacă dorea să fie transparentă, ar fi putut să-și facă cont pe Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și să anunțe licitația.

În ceea ce privește proiectul noii linii de tramvai, cel care ar putea avea o corecție record, de 100% din valoarea lucrării, Cosmin Florea a spus:

„Nu cred că a primit amenda pentru acest lucru. Probabil că cel care a făcut SF-ul și-a asigurat un avantaj apoi la licitație, ceea ce mă face să cred că acolo este vorba despre premeditare. Sau că cei care au analizat această speță au ajuns la această concluzie în baza unor dovezi. Trebuie să înțelegem că aici, în managementul proiectelor europene în general, nu avem parte de găinari sau cine știe ce infractori mărunți. Aici e vorba de case de avocatură, specialiști, experți care cunosc în detaliu toate aceste lucruri. De obicei, corecțiile nu rămân cele care se dau la început. Unele sunt reduse, altele dispar și nu pentru că nu ar fi meritate, ci pentru că există tot felul de presiuni”.

Marius Moș, șeful DMPFI din cadrul Primăriei Oradea, spune că „e un volum mare de muncă și un context dinamic, cu ghiduri noi, cu schimbări multiple și pe foarte multe paliere, nu ai cum să nu greșești. Cât despre proiectul noii linii de tramvai, nu am primit încă de la Ministerul Dezvoltării nicio hârtie care să certifice corecția. Dacă o vom primi, o vom contesta administrativ și, dacă va fi cazul, vom merge cu ea în instanță”. 

Funcționarii din instituțiile publice locale susțin că o mare parte dintre cei care verifică legalitatea și criteriile proiectelor nu au scris în viața lor un proiect european, astfel că nu știu exact ce presupune această muncă și care sunt provocările cu care se confruntă cei aflați de cealaltă parte a baricadei.

La Oradea, la fel ca în alte primării din țară, instituțiile abilitate vor trebui să stabilească mai întâi dacă la mijloc sunt simple greșeli sau este vorba despre fraudă. În orice caz, ca peste tot, greșelile se plătesc!

Procese pe rol

Cele 9 proiecte, cu o valoare totală de puțin peste 333 de milioane de lei au primit corecții totale în valoare de 81,5 milioane de lei. La ora actuală, 4 contracte de achiziție, cu corecții de 10%, sunt pe rol în instanță, la fel ca alte 5, cu corecții de 25%. În cazul contractului de lucrări „Amenajare și pavare pe str. Aurel Lazăr, în vederea transformării acesteia în zonă pietonală”, care nu a fost publicat în JOUE, instanța a respins acțiunea, ceea ce înseamnă că Primăria va restitui 25% din contractual de lucrări, adică puțin peste 1,15 milioane de lei dintr-un total de 70,43 milioane. Tot pe rol în instanță se află și „Construirea Creșei și Grădiniței din parcul Industrial 1” unde primăria are o corecție de peste 62 de mii de lei din 6,8 milioane, cât este valoare lucrării. În cazul „Reabilitării fațadei și a interiorului Școlii Gimnaziale Nr.11, unde există o corecție de 100% pentru proiectare (procedură de achiziție greșită) și 25% pentru lucrări (nepublicare în JOUE) direcția juridică a Primăriei urmează să transmită contestații către Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA). În cazul ultimului proiect din cele cu probleme, „Coridorul Verde din str. Barcaului”, cu o corecție de 25% pentru nepublicarea în JOUE, Ministerul a respins contestația făcută de Direcția Juridică a Primăriei, aceasta urmând a declanșa acțiune în instanță.