Lipsa unui prefect în judeţul Bihor timp de mai multe luni i-a făcut pe primarii bihoreni să se întoarcă la vechile lor metehne: au suspendat audienţele cu cetăţenii, pe unii chiar îi repezeau, nu răspundeau la adresele trimise de Prefectură şi, în special, uitau, să respecte legea. Prima întâlnire a noului prefect, Mircea Ghitea, cu primarii localităţilor bihorene s-a dovedit a fi mai degrabă un fiasco: cu cât prefectul se arăta mai nemulţumit de activitatea prestată în teritoriu de către edili, pe atât de dezinteresaţi se arătau aceştia faţă de problemele ridicate. Reacţii întârziate în situaţii de urgenţă Ieri, în Sala Mare a Consiliului Judeţean Bihor a avut loc o primă întâlnire a noului prefect cu reprezentanţii instituţiilor descentralizate şi cu primarii şi viceprimarii celor 100 de administraţii bihorene. În timp ce şefii instituţiilor descentralizate atrăgeau atenţia primarilor cu privire la modul superficial în care aceştia înţeleg să-şi exercite atribuţiile, edilii îşi găseau fel şi fel de preocupări, fie vorbeau la mobil, fie se abandonau unor discuţii interminabile cu colegii din jur. O primă problemă pusă pe tapet de către reprezentantul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Crişana" a fost reacţia întârziată a primarilor în cazul incendiilor la vegetaţia uscată, izbucnite pe raza comunelor pe care le conduc. Deşi primarii au obligaţia prin lege să organizeze un serviciu de voluntariat şi până la sosirea pompierilor să ia primele măsuri de stingere a incendiilor, edilii bihoreni s-au complăcut în situaţie, neluând nicio măsură. Mai mult, primarilor li s-a reproşat lipsa de preocupare în atragerea de fonduri nerambursabile în vederea dotării cu utilaje de intervenţie. Primarii nu au scăpat nici de critica directorului Direcţiei de Finanţe Publice Bihor, care le-a pus în vedere că, în cazul în care nu fac eforturi pentru colectarea impozitelor locale proprii, vor suporta consecinţele alocării către comunele lor a unor sume mai mici. "Bani sunt, însă nu ştiţi să-i gestionaţi. Nu acordaţi atenţia cuvenită gestionării lor. În final, rezultatele vor fi pe măsura eforturilor depuse", a declarat Smaranda Scridon, directorul DGFP Bihor. Bani pentru şcoli există, nu însă şi preocupare O crasă lipsă de preocupare a primarilor bihoreni faţă de problemele comunităţii se reflectă în modul în care au înţeles să asigure condiţii decente elevilor. Din cele 1.034 de unităţi de învăţâmânt bihorene, în prezent doar 259 au autorizaţii de funcţionare, adică doar 25%. Până la începutul noului şcolar, şansele ca situaţia să se schimbe sunt minime, procentul de autorizare de anul trecut urmând să crească cu doar 3%. În urma verificărilor efectuate, 60% dintre unităţile de învăţământ controlate nu au apă, iar 70% dintre ele funcţionează în clădiri improprii. Dacă până acum scuza invocată de către primari a fost lipsa banilor, acum, când în Bihor au sosit sume pentru reabilitarea şcolilor în trei etape, primarii bihoreni nu fac faţă provocării. În plus, numeroase primării nici nu au fost în măsură să cheltuiască sumele alocate. Prefectul de Bihor, Mircea Ghitea, a mai constatat şi faptul că primarii nu depun suficiente eforturi pentru scrierea de proiecte în vederea atragerii de fonduri nerambursabile. "Nu informaţia vă lipseşte. Avem disponibilitatea să vă ajutăm să întocmiţi documentaţia necesară pentru accesarea de fonduri structurale, însă trebuie să existe şi o preocupare a primarilor pentru acest lucru", a precizat Mircea Ghitea.