Vreme de un an elevii din cinci licee orădene au participat la ateliere de etnografie organizate la iniţiativa fostului profesor Alexandru Sanislav, şi coordonate de cadrele didactice din instituţiile de învăţământ. În cadrul acestor ateliere elevii au descoperit şi au transpus simboluri ancestrale pe ii, ştergare şi bâte de lemn.

 

Proiectul Semnele Cerului a reunit elevii liceelor: Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Liceul Teoretic Aurel Lazăr şi  Colegiul Naţional Emanuil Gojdu. Timp de un an elevii pasionaţi de semne şi înscrisuri tradiţionale româneşti le-au desluşit misterul şi le-au transpus pe ii şi bâte, la fel ca strămoşii lor.

Rezultatul muncii lor a fost prezentat publicului ieri, 12 decembrie, la Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, în cadrul unui eveniment moderat de criticul de artă Ramona Novicov.

„Nu-i uşor să pui la un loc elevi şi profesori din cinci licee. Alexandru Sanislav a reuşit însufleţit de o credinţă extraordinară pe care ne-a transmis-o şi nouă”, a spus Ramona Novicov. Proiectul a fost realizat cu o finanţare obținută prin Bursa Talentelor şi rezultatul a fost salutat de directorul executiv al fundaţiei, Cătălin Popa.

„Nu ne considerăm finanţatori ai acestui proiect, ci îl considerăm o investiţie. Prin el, voi aţi arătat importanţa cosmosului”, a spus Cătălin Popa. „Ce fac semnele cerului este să înlăture o parte din magie pentru a ne arăta ce este dincolo de ea. Veţi fi reuşit cu bâtele sculptate şi iile brodate să vă apropiaţi mai mult de esenţa lumii”, a subliniat Popa.

Despre importanţa acestor ateliere a vorbit şi iniţiatorul proiectului, Alexandru Sanislav.

„Aceasta nu a fost o simplă activitate de lucru manual. În cadrul atelierelor aţi învăţat noţiuni de arheologie, de istorie, de etnografie şi de psihologie chiar. Sigur, cusutul iilor a fost obiectivul principal. Dar importanţa iei a fost maximă în satele tradiţionale, unde singurele haine care nu erau cusute în casă era cojocul şi sumanul”, a spus Alexandru Sanislav. El le-a reamintit elevilor că fiecare ie reprezenta o promovare a calităţilor pe care le are femeia în prag de măritiş. Însă aceste însemne care se regăsesc în tradiţia românească sunt cu atât mai importante cu cât vechimea lor este de peste 12.000 de ani. „Pe iile străbunicilor voastre se regăsesc simboluri sacre, unele chiar din neolitic şi paleolitic. Aşa cum arată Silvia Păun în volumul Identităţi Europene, cele mai vechi simboluri descoperite la noi sunt din adăpostul paleolitic de la Porţile de Fier şi au vârsta de 12.650 de ani”, a mai explicat profesorul. „Acest simbol îl regăsim şi pe ştergarele din biserică şi pe un vas din cultura Cucuteni, apoi îl regăsim şi în cultura Gârla Mare, iar 3500 de ani mai târziu îl regăsim pe un ştergar din Bihor, pe o ţesătură din Argeş şi pe un tipar de coş din Moldova. Se demonstrează astfel continuitatea acestor simboluri pe teritoriul ţării noastre. La popoarele migratoare, simbolurile se regăsesc în descoperirile din pământ. La noi ele se regăsesc şi în portul tradiţional”, a subliniat Sanislav.

Nu în ultimul rând, evenimentul a prilejuit întâlnirea elevilor cu Harris Walmen, jurnalist, artist plastic şi maestru de kyokushin, un knife maker care se inspiră în modelele sale şi din liniile geometrice ale obiectelor tradiționale.

Întregul eveniment a fost transmis în streaming live pe canalul YouTube  al elevilor de la secția de jurnalism a Liceului „Onisifor Ghibu”. Proiectul a fost sponsorizat şi de Kogayon Studio, responsabil de identitatea vizuală a „Semnelor Cerului”.