Istoria a vrut ca ziua de 9 mai să cumuleze, în devenirea poporului român, o dublă semnificaţie. Se împlinesc, astăzi, 130 de ani de la proclamarea independenţei de stat a României, care a avut loc în data de 9 mai 1877, respectiv 62 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Mai mult, începând cu anul 1986, 9 mai a devenit şi Ziua Europei. Preţul Independenţei La 9 mai 1877, cele două camere ale Parlamentului au proclamat independenţa Statului român, adoptând numele de România. Aceasta nu a fost recunoscută, însă, decât prin Tratatul de pace de la San Stefanio, încheiat la 19 februarie 1878, după ce trupele române au trecut Dunărea, sub comanda Prinţului Carol I, dând lupte grele pentru eliberarea de sub ocupaţia armatei otomane a localităţilor Plevna, Griviţa, Opanez şi Smârdan. În aceste confruntări, românii au luat prizonieri 2.138 ofiţeri şi 43.200 de soldaţi otomani, fiind capturate 77 de tunuri şi un mare număr de arme. Pierderile armatei române au fost de peste 10.000 de morţi. Câteva luni mai târziu, prin prevederile Tratatului de la Berlin din 1/13 iunie 1878, s-a recunoscut şi independenţa Munteniei, iar Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor au intrat în componenţa statului român. În schimb, Rusia a smuls din nou Cahulul, Bolgradul şi Ismailul - judeţe situate în sudul Basarabiei, care, prin Tratatul de Pace de la Paris din anul 1856, intraseră în componenţa acesteia. Contribuţie decisivă După şase decenii, românii au luptat împotriva ruşilor alături de armatele naziste. La 21 iunie 1941, armatele româneşti au trecut Prutul, eliberând Basarabia. Armata sovietică a început o puternică ofensivă împotriva românilor pe 20 august 1944. La 23 august 1944 este dat ordinul de insurecţie a armatei române de către Regele Mihai. La 12 septembrie, la Moscova, este semnat armistiţiu între România şi Aliaţi, trupele sovietice intră-n Basarabia şi în Bucovina de Nord, în timp ce armatele române trec la eliberarea Transilvaniei. Oradea a fost eliberată în data de 12 octombrie, iar ultima localitate de pe teritoriul României, Carei, în data de 25 octombrie 1944. Armatele noastre au trecut şi dincolo de graniţă, în Ungaria şi Cehoslovacia, contribuind decisv la capitularea trupelor germane la data de 9 mai 1945. Pierderile româneşti au fost mai mari în afara graniţei decât în luptele date pentru eliberarea teritoriului naţional. 110 milioane de soldaţi. Cea de-a doua conflagraţie mondială a atras 61 de state. Operaţiunile militare s-au desfăşurat pe teritoriul a 40 de ţări, în Europa, Asia şi Africa. Numărul celor mobilizaţi s-a ridicat la 110 milioane de oameni, cu 40 de milioane mai mulţi decât în primul război mondial. Principalele puteri angajate - SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania şi, din 1941, URSS. S-au fabricat 653.000 de avioane, 287.000 de tancuri, aproape 1,1 milioane de tunuri. Luptele au durat 2.174 de zile şi au provocat aproximativ 55 de milioane de victime. În total, în al Doilea Război Mondial, au murit peste 500.000 de români. Declaraţia Schuman Data de 9 mai marchează, începând cu anul 1986, şi Ziua Europei, fiind o sărbătoare a păcii şi libertăţi, a concordiei şi a speranţelor tuturor cetăţenilor bătrânului continent. Europenii au ales această dată în amintirea zilie de 9 mai 1950, când, în Sala Orologiului a Ministerului Francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, a ţinut un discurs istoric, considerat de mulţi începutul procesului de reconciliere franco-german, pe de o parte, şi de edificare a unei Europe Unite, pe de altă parte. Declaraţia de Constituire a unei Europe Unite, formulată de Robert Schuman, chema Franţa şi Germania la constituirea unei structuri economice comune franco-germane, care urma să fie deschisă şi pentru alte ţări din Europa şi care ar realiza temelia concretă unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii. Această propunere, cunoscută în istorie sub denumirea de "Declaraţia Schuman?" a stat la baza actului de naştere a Uniunii Europene.