Mâine, românii sunt chemaţi la urne
Cei 498.993 de alegători bihoreni sunt aşteptaţi, mâine, 28 noiembrie, la urne pentru a-şi exprima opţiunea electorală în vederea desemnării reprezentaţilor lor, viitorul legislativ, dar şi pentru a stabili cine va ocupa, pentru următorii cinci ani, fotoliul de la Cotroceni. La nivel judeţean, au fost amenajate 628 de secţii de votare, au fost confecţionate peste 3.000 de ştampile de vot (cinci pentru fiecare secţie de votare) şi 30.850 de timbre autocolante şi au fost tipărite câte 560.716 buletine de vot pentru Preşedinţie şi cele două camere ale Parlamentului. Fiecare persoană cu drept de vot va primi câte trei buletine - unul prin care va fi ales viitorul preşedinte al României, unul pentru Senat şi altul pentru Camera Deputaţilor.
Cine are drept de vot?
Potrivit Legii 370/2004 privind alegerea preşedintelui României şi a Legii 373/2004 privind alegerea membrilor Parlamentului, precum şi actelor normative aprobate de Guvern referitor la procesul de votare, au drept de vot cetăţenii români care au împlinit 18 ani până la data alegerilor inclusiv, adică 17.986.039 milioane de alegători, dintre care 498.185 de bihoreni. Procesul de votare va începe la ora 7.00 şi va lua sfârşit la ora 21.00, Biroul Electoral Central (BEC) precizând că "este exclusă, sub orice formă, depăşirea intervalului orar alocat alegerilor". Pentru scrutinul din data de 28 noiembrie, în Bihor, vor fi amenajate 628 de secţii de votare, dintre care 141 sunt în municipiul Oradea. În ziua votării, persoanele care şi-au stabilit reşedinţa cu cel puţin trei luni înainte de alegeri în circumscripţia respectivă şi care nu sunt cuprinse în listele suplimentare pot fi înscrise pe astfel de liste, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate. Preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii pot vota la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile. În funcţie de numărul alegătorilor trecuţi pe listele permanente, secţiile de votare vor avea fie o singură urnă (în care vor fi introduse buletinele de vot pentru Preşedinţie, Senat şi Camera Deputaţilor), fie câte trei urne (pentru a aduna separat opţiunile pentru preşedinte, senatori şi deputaţi).
Cum votăm?
Pentru a putea să-şi exprime preferinţele politice, alegătorii vor putea vota numai pe baza buletinului sau a cărţii de identitate. Excepţie fac românii care, în ziua votării, se află pe teritoriile altor state, aceştia urmând să voteze pe baza paşaportului, şi militarii în termen sau studenţii unităţilor de învăţămînt militare, care vor vota pe baza carnetului de serviciu. Potrivit legii, o persoană îşi poate exercita dreptul la vot numai dacă se legitimează cu un act de identitate valabil. În acest sens, Serviciul de Evidenţă Informatizată a Populaţiei va avea azi program prelungit, eliberarea cărţilor de identitate putându-se face între orele 8.00 şi 20.00. De asemenea, pentru a putea răspunde solicitărilor cetăţenilor care vor să obţină acte de identitate, birourile SEIP vor fi deschise şi duminică, începând cu ora 8.00 şi până la încheierea votării, adică până la ora 21.00. Cartea de identitate se întocmeşte şi se eliberează pe baza cererii scrise a persoanei, precum şi a documentelor prin care - potrivit legii - se face dovada numelui, stării civile, cetăţeniei române, a domiciliului şi, după caz, a situaţiei militare. Fotografia ce trebuie aplicată pe cartea de identitate este realizată la sediul formaţiunii de evidenţă informatizată a persoanei, cu mijloacele informatice ale acestei instituţii. Contravaloarea cărţii de identitate este de 65.000 lei şi poate fi achitată la unităţile C.E.C. sau la Trezorerie. Pentru eliberarea unui nou act de identitate, cei ale căror documente au expirat trebuie să prezinte lucrătorilor biroului de evidenţă informatizată a persoanei şi un timbru fiscal în valoare de 2.000 lei. De asemenea, o persoană care şi-a pierdut actul de identitate sau al cărei document a fost furat, deteriorat sau distrus trebuie să aducă şi un timbru fiscal de 38.000 de lei.
În situaţia în care o persoană nu poate prezenta anumite documente (certificate de stare civilă, dovezi cu privire la domiciliu etc.), atunci va primi o carte de identitate provizorie. În acest caz, persoana respectivă trebuie să depună, o dată cu cererea pentru eliberarea actului de identitate, şi trei fotografii (cu dimensiunile de trei centimetri pe patru centimetri) şi să achite o taxă de 6.200 lei, la orice unitate CEC sau la Trezorerie.
Urnă mobilă pentru bolnavi şi deţinuţi
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, care să-l ajute să-şi exprime votul.
Pentru alegătorii netransportabili, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba deplasarea unei urne mobile, la cererea scrisă a acestora sau a instituţiei în care aceştia sunt internaţi. Cel puţin doi membri ai biroului electoral se deplasează cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorii. Potrivit legii, în raza unei secţii de votare poate fi utilizată o singură urnă specială. Urnele mobile vor ajunge şi la persoanele aflate în detenţie - fie în arest, fie în penitenciare - însă numai la solicitarea acestora.
19 miliarde de lei pentru organizarea alegerilor în Bihor
În Bihor, pentru organizarea alegerilor generale au fost alocate 19 miliarde de lei, din care 12,4 miliarde sunt destinate cheltuielilor cu personalul, 6,4 miliarde pentru cheltuielile materiale şi 120 milioane lei - investiţii de capital (un calculator cu imprimantă, un fax, un aparat de multiplicat). Din sumele alocate pentru cheltuielile materiale au fost achiziţionate ştampile şi timbre autocolante şi au fost tipărite peste 1,6 milioane de buletine de vot, 10% dintre acestea constituind fondul de rezervă. Pe de altă parte, autorităţile au asigurat, pentru fiecare circumscripţie, dotările necesare unei bune desfăşurări a alegerilor: mijloacele de telefonie fixă şi mobilă pentru legătura permanentă între birourile electorale, precum şi între acestea şi instituţiile responsabile de buna desfăşurare a alegerilor.
Paza va fi asigurată de efectivele de poliţie şi jandarmi
În ziua alegerilor, primarii şi viceprimarii trebuie să fie prezenţi la sediul Primăriei şi să dispună măsurile necesare pentru funcţionarea în regim de permanenţă a compartimentelor şi serviciilor din aparatul propriu, pentru soluţionarea oricăror probleme care pot apărea în derularea votării. Paza secţiilor de votare va fi asigurată de efective ale poliţiei, poliţiei de frontieră, gardienilor publici sau pompierilor, acolo unde este cazul, singura lor misiune fiind paza transporturilor de buletine de vot, de la tipografie către circumscripţiile electorale, de la acestea către secţiile de vot şi - după numărătoarea voturilor - înapoi la sediile birourilor electorale de circumscripţie. Totodată, unităţile de poliţie vor asigura condiţiile pentru ca cetăţenii aflaţi în stare de reţinere sau în arest preventiv să îşi exercite dreptul de vot.
În altă ordine de idei, conform ordinului emis de prefectul judeţului, în data de 28 noiembrie, se interzice desfacerea băuturilor alcoolice pe o rază de 500 de metri în afara secţiilor de votare.
Cum aplicăm ştampila?
Buletinul de vot pentru alegerea viitorului preşedinte al României are patru pagini, iar numele şi însemnele elctorale ale celor 12 candidaţi sunt încadrate în chenare în cele două pagini interioare, fiind distribuiţi câte şase pe fiecare dintre ele. Buletinul de vot pentru alegerea reprezentanţilor judeţului Bihor în Senat are şase pagini, în care sunt 16 liste de candidaţi ale partidelor, alianţelor politice şi electorale, câte patru pe fiecare pagină. Pentru Camera Deputaţilor, buletinul are 12 pagini, care conţin listele celor 42 de formaţiuni politice sau organizaţii ale minorităţilor naţionale. Alegatorii trebuie să aplice ştampila cu menţiunea "votat" o singură dată, în interiorul chenarului în care este inscripţionat numele candidatului, respectiv candidaţilor preferaţi. Buletinele de vot pe care se vor aplica - în perimetrul aceluiaşi patrulater - mai multe ştampile cu menţiunea "votat", reprezintă voturi valabile. De asemenea, atunci când patrulaterul în care este încadrată lista candidaţilor unui partid, alianţă politică sau alianţă electorală este deschis pe o pagină a buletinului de vot şi se închide pe următoarea pagină, aplicarea ştampilei cu menţiunea "votat" pe prima pagină, pe a doua pagină sau pe ambele pagini, dar în perimetrul aceluiaşi patrulater, reprezintă un vot valabil exprimat. Votul este valabil şi în cazul în care ştampila a depăşit limitele unui patrulater, dacă opţiunea alegătorului este evidentă. Sunt considerate nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de vot de alt model decât cel legal aprobat, buletinele de vot care nu au aplicată ştampila cu menţiunea "votat" sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.
Potrivit legii, este declarat câştigător al mandatului de preşedinte al României candidatul care a întrunit jumătate plus unu din opţiunile persoanelor cu drept de vot valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte această pondere, va fi organizat un al doilea tur de scrutin. Tipărirea buletinelor de vot pentru al doilea tur de scrutin - organizat numai pentru alegerea preşedintelui României - se va face până cel târziu vineri, 10 decembrie, prin grija prefecţilor, de către birourile electorale de circumscripţie. Ei au stabilit că înscrierea candidaţilor pe buletinele de vot se va face în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute la primul tur de scrutin şi că patrulaterele vor fi imprimate unul sub altul, pe aceeaşi pagină.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.