Pălinca de prună, ţinută în butoi de dud, a avut, anul acesta, mare căutare la Târgul pălincarilor, concurând cu plăcintele tradiţionale coapte pe vatră, cu brânză, mere, varză sau prune, realizate de un grup de femei de pe Valea Crăiesei. Şi mititeii, stropiţi cu bere sau vin, au fost nelipsiţi de pe mesele orădenilor dornici să petreacă ore bune împreună, alături de unii dintre cei mai îndrăgiţi artişti ai momentului: Nuntaşii Bihorului, Hotel FM Oradea, Fuego şi Irina Loghin, Meda Music, Miraj şi Cristina Rus. Spectacolele au continuat ieri, pe scena din Parcul Bălcescu, unde au urcat ansambluri folclorice din Oradea şi Bihor, în cadrul tradiţionalului Festival al cântecului, dansului şi portului popular bihorean. În final, în calitate de invitaţi, au evoluat: Traian Ilea şi Valeria Codorean, precum şi trupa pop-rock Desperado.

Pălinca, preparată ca leac pentru răceală
"Scopul nostru nu este să vindem pălincă, ci să ne facem cunoscută tradiţia, deoarece tot mai mulţi o uită în favoarea produselor noi. Acestea, deşi arată mai bine decât pălinca tradiţională, nu sunt la fel de sănătoase. În cantităţi mici, pălinca, preparată cu miere de albine, poate fi folosită şi ca leac pentru răceală", ne-a mărturisit fiica lui Florian Vlad, producător de pălincă din Ceica. Florian Popovici, din Burzuc, a fost mulţumit de clientelă: "Avem pălincă de prună, ţinută în butoi de dud de cinci ani, dar şi de struguri, cireşe, caise, vişinată şi cornată. Cea de prune este 25 lei litrul, de caise - 40 lei, iar vişinata şi cornata - 30 lei litrul, fiecare. Este al treilea an în care participăm la târg şi suntem mulţumiţi".

Secretul "licorii fermecate"... de la Topa de Sus
Din Topa de Sus, Ioan David, prezent la târg încă de la prima ediţie, a acceptat să ne dezvăluie secretul preparării pălincii de prună: "Se culeg prunele prin august, se bagă în cadă, iar după trei, patru săptămâni, fermentează şi se duc la cazan. Acolo, se fierbe în primul cazan borhodul, din care rezultă aşa-numita votcă. Votca se introduce în al doilea cazan, din care reiese pălinca propriu-zisă. Acasă, noi o ţinem în butoi de dud, sticlă sau plastic. Cel mai bine se păstrează în damigeană de sticlă, pentru că nu scade. În butoi de dud însă, pălinca, chiar dacă mai scade, capătă o culoare gălbuie şi un gust mai aromat".

De la intrarea în UE, în unele sate, cazanele sunt închise
La târg, au mai participat şi alţi producători din: Hotar, Biharia, Uileacu de Criş, Urvind, Viişoara şi Bekescsaba, Ungaria.
Având în vedere efortul depus în prepararea pălincii, niciun ţăran nu este dispus să plătească accize la stat pentru munca lui, aşa că, în zeci de sate, cazanele sunt închise. "Scopul nostru nu este să eliminăm acciza, ci să o micşorăm. Am făcut mereu propuneri la Guvern şi Parlament, dar am rămas doar cu promisiuni. În zeci de sate, cazanele stau închise pentru că nimeni nu e dispus să plătească accize pentru munca lui. E un fenomen trist care se întâmplă de la intrarea în UE. În ţările vecine, care sunt membre UE, accizele sunt mult mai mici...", ne-a declarat Ilie Sabău, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Pălincă din Bihor.