Ordinul ministrului Educaţiei nr. 1540 din 19 iulie avea ca obiectiv declarat prevenirea, interzicerea şi eliminarea segregării în cazul şcolilor unde învaţă şi elevi romi. Cu toate că în articolul 2 al ordinului se prevede clar că "Pentru atingerea acestui obiectiv, se interzice, începând cu anul şcolar 2007-2008, formarea claselor I şi a V-a segregate, având preponderent sau numai elevi romi", în cazul comunei Ineu situaţia este cu totul alta.


În şcoala din localitate s-a trecut la desegregare, astfel că la începutul anului şcolar 2007-2008 s-au eliminat clasele formate doar din elevi romi. Cu toate acestea, dar ţinând cont de faptul că în comună ponderea elevilor romi este de 62%, realizarea claselor fără ca romii să fie preponderenţi a rămas doar un simplu deziderat, imposibil de atins. "Ordinul ministrului interzice segregarea copiilor romi, pe nimeni nu interesează că la noi 62% dintre elevi sunt romi. Eu trebuie să aplic ordinul, dar nu în detrimentul copiilor neromi", ne-a declarat Florian Ioncio, directorul şcolii din Ineu.

Integrarea romilor în detrimentul elevilor români?!

Odată cu aplicarea ordinului ministrului au apărut şi primele nemulţumiri ale părinţilor elevilor români şi maghiari, care au culminat chiar cu mutarea copiilor de la şcoala din Ineu. Astfel, conform afirmaţiilor directorului şcolii, la începutul anului şcolar 17 elevi au fost mutaţi, 4, la şcolile din Oradea, iar 13, la şcoala din satul vecin, Botean. Mulţi dintre profesori se arată nemulţumiţi de situaţie şi de comportamentul elevilor romi pe durata orelor de curs, dar în apărarea acestora intervine reprezentantul Fundaţiei Ruhama, profesorul Ionel Cordovan. Acesta susţine că problemele de la şcoala din Ineu sunt generate de două colege ale sale, care îşi urmăresc interesele proprii, şi nicidecum din cauza comportamentului şi al dezinteresului pentru şcoală dovedit de elevii romi. Cu toate acestea, profesorul Cordovan nu s-a arătat prea interesat de elevii care plecau de la şcoală, chiar pe lângă el, deşi programul nu se încheiase încă. "Nu este problema mea, este treaba profesorului de serviciu să îi ducă înapoi la ore", a comentat Ionel Cordovan. Ca răspuns, colegii acestuia îl acuză că îşi neglijează inclusiv elevii din clasa la care este diriginte. "Avem elevi romi care nici măcar nu au trecut pe la şcoală de la începutul anului, iar la clasă nici nu putem să ne respectăm programa, pentru că eu la clasa a VII-a nu îmi pot permite să fac tabla înmulţirii, când ar trebui să predau relaţiile metrice", se arată foarte indignat profesorul de matematică Dumitru Filimon. Acesta mai susţine că nu se poate lucra la şcoală pentru că elevii romi vin când şi când, iar cadrele didactice sunt obligate să le încheie mediile chiar dacă elevii nu vin la orele de curs. "Încă nu am văzut un copil rom care chiar vrea să înveţe, iar aici, părerea mea este că se duce o luptă de alungare a copiilor români din şcoală", concluzionează profesorul Filimon.

Integraţi care nu se integrează

Un alt profesor se arată foarte nemulţumit de comportamentul elevilor romi la ore, aceştia intrând şi ieşind din clasă după bunul plac, în ciuda avertismentelor dascălului. Ba, chiar mai mult, au existat cazuri în care elevii au distrus mobilierul şcolar, refuză să scrie, iar cel mai grav este că s-a ajuns în situaţia în care au ameninţat dascălii chiar cu ajutorul unui cuţit. Nici colegii lor de clasă nu au scăpat de "atenţia" elevilor romi, profesorii susţinând că se iscă multe bătăi între copii, în zilele în care catadicsesc să vină la şcoală. Absenteismul romilor este deja o stare de normalitate, profesorii arătându-se nemulţumiţi şi de faptul că, datorită eforturilor colegului Cordovan, elevii romi nu sunt puşi absenţi. Ba mai mult, elevii ajunşi în ciclul gimnazial au chiar probleme să se exprime, ca să nu mai vorbim despre învăţarea unei limbi străine. "Nu ne-am dorit să apară aceste probleme, dar copiii romi trebuie trataţi diferenţiat faţă de români", susţine Cordovan, care consideră că toate problemele pornesc de la câteva cadre didactice ce urmăresc să preia conducerea şcolii. Acesta îşi mai acuză colegii de incompetenţă şi de dezinteres faţă de copiii romi, dar cataloagele arată o situaţie total diferită, absenţele fiind destul de numeroase în cazul elevilor romi. Problemele apărute odată cu desegregarea elevilor romi au împărţit şi colectivul profesoral în două tabere: pe de o parte sunt cei care au curajul să vorbească despre neregulile din şcoală şi dezinteresul arătat de elevii romi, de cealaltă fiind conducerea şcolii şi profesorul Cordovan, cărora li se adaugă tacit cei care acceptă situaţia fără să se implice.

Conducerea şcolii se arată deranjată de subiect şi anunţă că se lucrează la o soluţie, primul pas anunţat fiind angajarea unui mediator şcolar. Pentru anul viitor se doreşte înfiinţarea unei secţii romani cu clasa I, iar dacă vor mai fi mai mult de 10 elevi români se va înfiinţa şi o clasă separată pentru elevi neromi. În contextul evenimentelor internaţionale în care au fost implicaţi romii, pentru a căror integrare militează atâtea instituţii şi organizaţii, situaţia din comuna Ineu este foarte actuală. Integrarea romilor în şcoală a devenit un lucru aproape imposibil de realizat dat fiind dezinteresul manifestat, în ciuda eforturilor depuse de colectivul profesoral. În viitor ministerul Educaţiei ar trebui să testeze în şcoli pilot lansarea unui astfel de program, mai ales că în Ineu desegregarea elevilor romi a eşuat lamentabil. Până la identificarea unei soluţii, tensiunile între conducerea şcolii şi cadrele didactice vor rămâne, iar dezinteresul romilor şi imposibilitatea de a se adapta cerinţelor şcolare vor mai fi motiv de nemulţumire atât pentru unii profesori, cât şi pentru părinţii elevilor neromi din comună.