Acum 70 de ani Europa era devastată de cel de-al Doilea Război Mondial. În iarna anului 1945, în Oradea eliberată de trupele româneşti şi sovietice viaţa începea să revină la normal. Greutăţile erau uriaşe în oraşul bombardat, aflat sub administrarea directă a Armatei Roşii şi cu o mare parte din infrastructură distrusă. În acest context ia fiinţă ziarul „Viaţa Nouă", primele numere fiind difuzate marţi, 16 ianuarie 1945. După un an ziarul va fi rebotezat în Crişana.

Pe prima pagină erau publicate ştiri calde de pe front. Teribilul conflict mondial a furnizat, de altfel, titlurile primei pagini până la mijlocul lunii mai 1945.

„Trupele mareşalului Coniev au străpuns frontul german la vest de Vistula" este titlul de deschidere al ziarului, cu un subtitlu „Înaintarea aliată pe frontul din Ardeni". Mai departe se anunţa că „Bătălia pentru Budapesta se apropie de faza finală." Într-o ştire separată, tot pe prima pagină, titlul „Germanii distrug sistematic Budapesta" - fiind anunţată prezenţa generalului Guderian şi a mareşalului Keitel în Ungaria, pentru a opri debandada care pusese stăpânire pe armata ungară. Ştirea era preluată după o informaţie din presa elveţiană. Toate ştirile de pe front erau preluate de la telexurile birourilor de informaţii ale trupelor aliate, sovietice şi britanice.

Pe frontul de est (ofensiva din Polonia şi Ungaria): „Dela Biroul Sovietic de Informaţii - Trupele Frontului I Ucrainian au străpuns regiunea Sandomierz, la vest de Vistula, după o intensă preparaţie de artilerie liniile puternic fortificate ale nemţilor şi au realizat în două zile o înaintare de 40 km într-o lăţime de 60 km".

Pe frontul de vest (contraofensiva aliată din Munţii Ardeni): „Trupele generalului Patton au ocupat oraşul Bertogne. La Champlone ei au trecut aproape complet în spatele ariergărzilor germane şi acestea sunt ameninţate cu încercuirea".

În colţul din dreapta jos, singura ştire fără legătură cu mersul frontului anunţa cititorii orădenii că a murit scriitorul francez Romanin Rolland. În pagina doi era preluat un articol din ziarul de front al Armatei Roşii, din care orădenii aflau că „Femeia sovietică este egală în drepturi cu bărbatul". În pagina trei se anunţa: „La 20 ianuarie se va ţine Congresul General al Sindicatelor Unite la Bucureşti". În pagina patru era prezentată cronica filmului „Ucraina în flăcări", dar şi un comunicat al Uzinei Electrice Municipale care aducea la cunoştinţa publicului că „afară de spitale, uzine de resboiu şi trupe militare nu putem da lumină electrică pentru necesităţile publicului".

Primul număr mai conţinea o pagină-insert cu „Proect de platformă al Frontului Naţional Democratic din România" în care erau prezentate obiectivele şi programul alianţei politice de stânga, de inspiraţie comunistă.

„Viaţa Nouă" devine „Crişana"

Ziarul va apare zilnic în patru, şase sau opt pagini, inclusiv duminica, cu o mică sincopă. Din 7 martie până pe 16 martie 1945 apariţia este sistată datorită „unor formalităţi administrative oficiale necesare".

Din 6 martie 1946 (prima aniversare a instalării Guvernului dr. Petru Groza) singurul cotidian de limbă română din această regiune a ţării va apărea sub un alt nume. Redacţia îşi anunţă cititorii şi abonaţii că ziarul apărut la scurt timp după eliberarea oraşului, „continuând lupta pe care o susţinuse pentru apărarea democraţiei româneşti în colţul de nord - vest al României, apare de acum înainte sub numele CRIŞANA".

De-a lungul acestui an vom prezenta periodic, file din trecutul ziarului Crişana, stop - cadre ale vieţii orădenilor, dar şi momentele de propagandă prin care noua putere comunistă a fost instalată în România, cu sprijinul direct al „trupelor sovietice eliberatoare".

Scurte date „biografice"

Primul nume sub care a apărut Crişana, ziarul cu care au crescut generaţii întregi de bihoreni, a fost „Viaţa Nouă". Primul sediu al ziarului a fost pe strada „D. Szilagyi no. 5", unde era şi „sediul de expediţie" şi costa „50 filler - 15 lei". După un an, pe 6 martie 1946 „Viaţa Nouă" îşi schimbă numele în Crişana, marcând o dată semnificativă - instalarea guvernului dr. Petru Groza (6 martie 1945) şi reinstalarea administraţiei româneşti în Ardealul de Nord (13 martie 1945). Iată anunţul oficial: „Ziarul Viaţa Nouă apărut la Oradea în primele săptămâni după eliberarea oraşului de asuprirea fascistă, continuând lupta pe care o susţinuse pentru apărarea democraţiei româneşti în colţul de Nord - Vest al ţării, apare de acum înainte sub titlul CRIŞANA. (...) Vă rugăm să ne acordaţi şi în viitor sprijinul de care ne bucurăm de la primul moment al apariţiei gazetei noastre, sprijin care ne-a permis să învingem toate greutăţile inerente unui început şi să reprezentăm slova românească pe aceste meleaguri eliberate cu preţul grelelor jertfe de sânge vărsat în comun de Armata Roşie şi Armata Română". Crişana a continuat să funcţioneze în acelaşi sediu, numai că strada se numea acum „Sindicatelor", avea două linii telefonice, iar un exemplar costa 100 de lei.

Oradea, 16 ianuarie 1945 - Manifestul politic

 

În primul număr din "Viaţa Nouă" a fost publicat şi un manifest (inserat în mijlocul ziarului, putea fi detaşat pentru afişare). Intitulat „Proect de platformă al Frontului Naţional Democratic din România, propus tuturor forţelor democratice de către Frontul Unic Muncitoresc”, în el erau cuprinse următoarele puncte: „Lupta necruţătoare, cot la cot cu Armata Roşie pentru curăţirea întregii ţări de hitlerişti şi pentru înfrângerea definitivă a Germaniei naziste; Politică de sinceră prietenie şi colaborare strânsă cu Uniunea Sovietică; Pedepsirea trădătorilor şi vinovaţilor de războiul dus contra Naţiunilor Unite; Confiscarea tuturor bunurilor nemţeşti; Refacerea economică a ţării; Reforma agrară prin exproprierea proprietăţilor mai mari de 50 ha; Naţionalizarea Băncii Naţionale; Condiţii omeneşti pentru muncitori, funcţionari, cărturari; O nouă Constituţie; Drept de vot pentru toţi cetăţenii, bărbaţi şi femei”.

 

Oradea, 6 martie 1946 - Marea manifestare populară

La două zile după ce ziarul Viaţa Nouă a fost rebotezat în Crişana, se relata despre marea adunare din centrul Oradiei cu ocazia unui an de la instalarea Guvernului dr. Petru Groza.

„O mulţime de peste 30.000 de oameni s-a strâns în Piaţa Malinovski (Piaţa Unirii), unde la ora 11.00 a început adunarea festivă. Mulţimea massată în jurul tribunei şi pe străzile din apropiere a salutat cu aplauze frenetice apariţia la tribună a fruntaşilor organizaţiilor democratice, a autorităţilor, Armatei şi Clerului”, se arăta în ediţia respectivă.

„Baza aceea pe care se clădeşte conducerea Statului este Şeful Statului, MS Regele, guvernul şi poporul, sunteţi aici o parte din Parlamentul ţării care s-a întrunit astăzi pe întreg cuprinsul României Mari. Aceste adunări, prin simţămintele, prin bucuriile şi speranţele pe care le exprimăm sunt omagiu Regelui şi expresia încrederii în Guvernul Petru Groza. Ca român şi ca ostaş, daţi-mi voie să vă reamintesc, că ultima lovitură, cea mai puternică, hotărâtoare şi decisivă pe care oştirea a dat-o inamicului de dinafara ţării şi celui dinăuntru a fost sub guvernarea lui Petru Groza”, se reţinea din discursul rostit de generalul Paul Alexiu, comandantul Garnizoanei Oradea Mare.  

  La mulţi ani! şi cititorilor noştri

 

Ziarul Crişana s-a identificat în cei 70 de ani de apariţii zilnice cu însăşi regiunea istorică a cărui nume îl poartă. Alături de ziar au crescut generaţii întregi de români, de aici au aflat ce se întâmplă în zona lor, în ţară şi în lume. La Crişana au lucrat de-a lungul timpului generaţii de jurnalişti, au publicat aici multe din personalităţile judeţului, dar şi ale ţării. A fost şi instrument de propagandă comunistă, desigur. Aşa au fost vremurile. Dar ataşamentul bihorenilor faţă de acest brand - Crişana - s-a dovedit extrem de puternic, altfel nu ar fi rezistat atâta vreme. Schimbările de azi din lumea presei afectează şi Crişana, care şi-a dezvoltat şi interfaţa online - în viitor aceasta va evolua ca platformă complexă de informaţii, ştiri scrise, dar şi audio - video. Crişana va reprezenta în continuare „slova românească" pe aceste meleaguri, atâta timp cât cititorii săi îi vor fi aproape.

La mulţi ani!, deci, şi cititorilor noştri, abonaţilor şi tuturor colaboratorilor Crişanei, care fac posibilă existenţa şi astăzi a acestui ziar născut în plin Război Mondial.