România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), într-o singură zi, 7 februarie, în 19 cauze, fiind obligată de judecătorii de la Strasbourg la plata unor despăgubiri în valoare de aproape 3 milioane de euro. În cel mult trei luni, Statul Român trebuie să acopere greşelile unor judecători, care, prin deciziile lor, au încălcat dreptul la un proces echitabil sau dreptul la proprietate a unor români. Magistraţii vinovaţi vor putea fi traşi la răspundere pentru acţiunile lor, printr-o acţiune în regres în condiţiile în care au dat dovadă de rea-credinţă sau de neglijenţă gravă în aplicarea legii. Majoritatea proceselor intentate de români la CEDO vizează încălcarea dreptului la proprietate, încălcarea dreptului la un proces echitabil sau birocraţia excesivă. Printre cele 19 cauze care au avut câştig de cauză în 7 februarie se regăsesc şi două situaţii în care au fost implicate instanţele din Bihor. Hotărârile CEDO vor fi publicate în Monitorul Oficial, iar Ministerul Finanţelor este cel care va plăti despăgubirile precizate, având apoi posibilitatea să se îndrepte împotriva judecătorilor ale căror erori sunt reparate din bani publici.

În cauza Gâgă împotriva României, Curtea a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi a dreptului de proprietate prevăzut de articolul 1din Primul Protocol Adiţional la Convenţie. Instanţa a constatat nerespectarea principiului securităţii raporturilor juridice, ca urmare a admiterii unui recurs în anulare prin care s-a casat o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Prin OUG nr. 58/2003 s-au abrogat dispoziţiile legale referitoare la recursurile în anulare, astfel încât această cale extraordinară de atac nu mai poate fi exercitată. Concret, familia Gâgâ, domiciliată în Bihor, a sesizat instanţa din Beiuş cu privire la restituirea unei suprafeţe de teren de circa 500 metri patraţi, în anul 1992. Bihorenii au câştigat procesul, iar comisia de aplicare a Legii 18/1991 emite titlul de proprietate. Aceeaşi comisie emite însă, în 1994, un alt titlu, pentru un alt bihorean, căruia i se acordă o suprafaţă de teren aflată, în parte, în proprietatea familiei Gâgă. Instanţa din Beiuş anulează decizia comisiei şi dă câştig de cauză familiei Gâgâ, hotărâre definitivă confirmată ulterior şi de Curtea de Apel Oradea. Cu toate acestea, în anul 2001, procurorul general al României înaintează un recurs în anulare, Înalta Curte menţinând decizia comisiei de aplicare a Legii 18, defavorabilă reclamanţilor. În 7 februarie, CEDO s-a pronunţat în acest caz, condamnând Statul Român la plata unor despăgubiri morale în valoare de trei mii de euro. Un alt dosar în care s-au pronunţat magistraţii Curţii a fost "Episcopia Română Unită cu Roma Oradea împotriva României". Curtea a constatat şi de această dată încălcarea dreptului de proprietate, Statul Român fiind sancţionat ca urmare a vânzării unui imobil naţionalizat către foştii chiriaşi, asupra cărora s-a recunoscut foştilor proprietari un drept de proprietate, fără a se plăti acestora o justă despăgubire. Astfel, în anul 1967, Statul Român a preluat abuziv un apartament situat pe strada Horia din Beiuş, aparţinând unei fundaţii greco-catolice de întrajutorare. În 1997, Episcopia Română Unită cu Roma a obţinut o decizie definitivă care a constatat ilegalitatea transferului şi a recunoscut dreptul de proprietate al reclamantei. Cu toate acestea, episcopia nu a putut intra în posesia apartamentului, acesta fiind vândut în anul 1996 locatarilor care îl ocupau. Deşi Curtea de Apel Oradea recunoaşte, în 2000, dreptul de proprietate al Episcopiei, instanţa nu acordă niciun fel de despăgubire acesteia şi nici nu retrocedează imobilul. În urma procesului intentat la CEDO, magistraţii au dat câştig de cauză reclamantei, judecătorii hotărând că Statul Român trebuie să restituie Episcopiei apartamentul în litigiu sau, în caz contrar, valoarea acestuia, 18.000 de euro. De asemenea, Curtea a stabilit daune morale în valoare de 2000 de euro, bani care trebuie achitaţi de stat în cel mult trei luni.

Hotărârile CEDO vor fi publicate în Monitorul Oficial, iar Ministerul Finanţelor este cel care va plăti despăgubirile precizate, având apoi posibilitatea să se îndrepte împotriva judecătorilor ale căror erori sunt reparate din bani publici.