Istoria ilustrată a plagiatului la români
Înainte de inaugurarea oficială a noului sediu al Bibliotecii Judeţene, care va avea loc pe 25 octombrie, Traian Ştef, directorul instituţiei, s-a gândit să facă cunoscut acest spaţiu, ceva mai repede, lansând, joi, "Corsarii minţii. Istoria ilustrată a plagiatului la români", de Alexandru Dobrescu. Această carte, precum şi alte două de istorie literară, remarcabile, "Detractorii lui Eminescu" şi "Maiorescu şi maiorescienii", au fost prezentate de criticul literar Ion Simuţ.
În acest prim volum, organizat cronologic şi tematic, Alexandru Dobrescu se ocupă de plagiatorii neliterari - cronicarii, savanţii, predicatorii, traducătorii şi juriştii de până la 1870. Înainte de a-i "denunţa", el formulează două probleme fundamentale pentru înţelegerea contextului: în primul rând, limba română nu avea suficiente posibilităţi de exprimare, cronicarii, cel puţin, fiind nevoiţi să împrumute tiparele omologilor latini, greci, slavi sau poloni, imitaţia fiind, de fapt, un compromis necesar dezvoltării limbii. În al doilea rând, conştiinţa proprietăţii intelectuale nu era, la acea vreme, atât de acută. Autorul arată o oarecare înţelegere pentru "o artă atât de pe nedrept dispreţuită", ba chiar îşi dedică volumul plagiatorilor încă neprinşi, pentru care mărturiseşte, nu fără fină ironie, că are o "sinceră" admiraţie. A scris acest volum după zece ani de documentare şi a mărturisit că, la un moment dat, s-a aflat în dificultate, încercând să sistematizeze materialul adunat. Alte trei volume vor mai apărea până la sfârşitul anului viitor. "E foarte frumoasă această istorie a plagiatului, din punctul meu de vedere. Pe măsură ce am înaintat în subiect, a început să-mi placă, ca o marcă de scrisoare, şi, în clipa de faţă, chiar îl iubesc", a mărturisit Alexandru Dobrescu.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.