Ofertă mare, concurenţă mică
Nu mai puţin de 97 de profesori universitari şi-au depus candidaturile pentru funcţiile de şef de catedră sau de departament, în puţine cazuri putându-se însă discuta despre concurenţă. Totuşi, au existat câteva posturi de conducere pentru care s-au luptat doi sau chiar trei universitari. Astfel, în cadrul Facultăţii de Medicină, pentru catedra de Neurologie şi-au depus candidaturile Petru Mihancea şi Michaela Doina Timar, iar pentru catedra de Balneofiziokinetoterapie au candidat Liviu Lazăr şi Mariana Valeria Mihailov. Funcţia de şef al catedrei Chirurgie din cadrul aceleiaşi facultăţi a fost dorită atât de Adrian Maghiar, cât şi de Călin Tudor Hozan, în timp ce pentru catedra de Anatomie şi-au depus candidaturile Teodor Traian Maghiar, Oreste Straciuc şi Mircea Ifrim. Pentru postul de director al departamentului de Istorie - Geografie au candidat Mihai Drecin şi Antonio Faur, iar Gheorghe Oros şi Gavril Cornuţiu s-au înscris în cursa pentru conducerea catedrei de Psihiatrie. În urma scrutinului, şef al catedrei de Neurologie a fost ales Petru Mihancea, Liviu Lazăr la balneokinetoterapie, Adrian Maghiar a fost ales şeful catedrei de Chirurgie, Gavril Cornuţiu a câştigat în faţa lui Gheorghe Oros catedra de Psihiatrie, în timp ce pe funcţia de şef al catedrei de Anatomie a fost ales Teodor Traian Maghiar, rămas singur în cursă după retragerea celorlalţi doi candidaţi. De asemenea, cadrele Facultăţii de Istorie l-au preferat pe Antonio Faur pentru postul de şef al departamentului Istorie - Geografie, funcţie pentru care a candidat şi Mihai Drecin. Decanii, prodecanii sau secretarii ştiinţifici ai facultăţilor orădene vor fi aleşi în perioada 25 - 27 februarie, ultimul termen pentru depunerea candidaturilor fiind cu 15 zile înainte de alegeri. Deocamdată, trei universitari şi-au exprimat dorinţa de a accede la o funcţie de conducere. Astfel, în cursa pentru fotoliul de decan al Facultăţii de Teologie s-a înscris prof. univ. Nicu Dumitraşcu, pentru conducerea Facultăţii de Energetică şi-a depus candidatura prof. univ. Marcel Roşca, iar pentru postul de decan a Facultăţii de Medicină şi Farmacie, prof. univ. Mircea Ifrim. Potrivit metodologiei alegerilor, fiecare candidat trebuie să propună o echipă de conducere, persoanele desemnate prodecani sau secretari ştiinţifici urmând a fi supuse votului Senatului. La Facultatea de Teologie, pentru funcţia de prodecan a fost propus Pavel Cherescu, iar pentru cea de secretar ştiinţific, Dumitru Megheşan. Marcel Roşca şi-a ales, de asemenea, un prodecan, pe Gabriel Bendea, şi un secretar ştiinţific, Gabriela Bendea. Echipa propusă la conducerea Facultăţii de Medicină de Mircea Ifrim este formată din trei prodecani: Marius Bembea, Vasile Iovan şi Lajosi Petre, şi un secretar ştiinţific, Liviu Lazăr.

Mandate succesive incomplete
Potrivit Legii 2/2008, care modifică şi completează Legea învăţământului, o persoană nu poate ocupa funcţia de decan sau rector mai mult de două mandate succesive complete. Dacă până acum legea sau statutul personalului didactic nu specificau decât "mandate succesive", apariţia noii prevederi dă posibilitatea unor profesori universitari să acceadă la aceste funcţii de conducere chiar dacă au cumulat două asemenea mandate, însă unul dintre ele nu a fost complet, adică de patru ani. În această situaţie se regăsesc mai mulţi universitari orădeni, situaţia fiind similară şi în alte instituţii de învăţământ superior din ţară. Spre exemplu, Andrei Marga a fost ales rector al Universităţii "Babeş- Bolyai" din Cluj-Napoca pentru perioada 2008 - 2012, chiar dacă a avut două mandate succesive, care însă nu au fost complete. În aceeaşi situaţie se află şi Ştefan Drăgulescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara, care, de altfel, a şi câştigat în instanţă un proces cu Ministerul Educaţiei, înainte de apariţia Legii 2/2008, după ce a susţinut că cele două mandate succesive la care se face referire în lege trebuie să fie complete. Printre cadrele didactice orădene care au dreptul să candideze pentru un al treilea mandat de decan se numără şi Vasile Bara, Mircea Ifrim, Floare Chipea sau Lia Pop, aceştia având două mandate succesive, însă nu complete. "Am posibilitatea, legal, să candidez pentru un mandat de decan. Am ocupat această funcţie timp de două mandate, însă doar unul singur este complet, cel care l-am obţinut prin alegeri. Deocamdată nu mi-am depus candidatura, urmează să decid dacă o voi face sau nu", a declarat Lia Pop, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării. Mircea Ifrim s-a înscris deja în cursa pentru conducerea Facultăţii de Medicină şi, iniţial, a vizat şi funcţia de şef al catedrei de anatomie. "Din punct de vedere legal, am tot dreptul să candidez. Nimeni nu mă poate opri. Mă tem însă că se va încerca influenţarea voturilor, aşa cum s-a întâmplat şi la alegerile pentru catedra de anatomie. Mi-am depus candidatura şi acolo, dar mi-am retras dosarul când am aflat că pe acelaşi post candidează şi Oreste Straciuc, un profesionist adevărat care merita această funcţie. Am cedat în favoarea lui. În ziua alegerilor însă şi dânsul şi-a retras candidatura, supus unor presiuni, astfel că şeful catedrei a fost ales Teodor Traian Maghiar, un infractor care nu avea dreptul să candideze. Am făcut o contestaţie către conducerea Universităţii, care trebuia să se sesizeze şi să nu permită candidatura unui asemenea om, însă fără rezultat", a precizat Mircea Ifrim. Şi decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio - Umane, Floare Chipea, are dreptul, legal, la încă un mandat. "Am un mandat complet, când am fost aleasă pe postul de decan, şi încă o perioadă de interimat, de un an şi câteva luni. Oricum aveam dreptul să candidez şi după vechile reguli, deoarece doar într-un singur caz am fost decan prin alegeri. Deocamdată nu mi-am depus candidatura, dar intenţionez să o fac. Am fost aleasă şef de catedră iar dacă voi fi aleasă şi în funcţia de decan voi renunţa la conducerea catedrei şi vom organiza noi alegeri pentru acest post", a declarat Floare Chipea. Nici Vasile Bara, decanul Facultăţii de Protecţia Mediului, nu exclude o nouă candidatură: "Primul mandat de decan a fost incomplet, deoarece l-am obţinut în urma unor alegeri parţiale, deci, conform ultimelor reglementări legale am tot dreptul să candidez pentru un nou mandat. Este un demers pe care va trebui să mi-l asum pentru că nu îmi este indiferentă soarta acestei facultăţi şi nici modul în care se vor derula şi finaliza proiectele pe care le-am implementat în ultimii ani".

Chiar dacă rectorul instituţiei de învăţământ superior a mimat nemulţumirea vizavi de faptul că decanii care nu au două mandate complete pot obţine încă unul, această prevedere a legii i se potriveşte chiar domniei-sale ca o mănuşă: deoarece Cornel Antal se află în aceste săptămâni la finalul primul său mandat de rector, ce-i drept, incomplet, mai poate cumula încă două mandate succesive de câte patru ani. Cu o singură condiţie: Să-i convingă pe membrii Senatului Universităţii Oradea că merită să fie ales...