Numărul accidentelor auto din România este de trei ori mai mare decât media UE, iar la fiecare trei accidente rezultă un deces, faţă de un deces la 40 de evenimente rutiere, media europeană, cauzele principale fiind starea precară a infrastructurii şi comportamentul şoferilor, potrivit unui studiu. Comparaţia se referă la cele 25 de state ale UE, anterior aderării României şi Bulgariei. Printre cauzele care ţin de infrastructură se numără existenţa unor zone periculoase, traversarea satelor liniare şi a oraşelor fără a fi luate măsuri adecvate de reducere a riscurilor de accidente, cât şi traficul local lent de pe drumurile naţionale, în lipsa rutelor alternative. Zonele periculoase apar în principal ca urmare a întreţinerii defectuoase, se arată în studiul realizat de Societatea Academică din România (SAR) şi prezentat, joi, într-o conferinţă de presă. Potrivit evaluărilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, circa 30% din drumurile naţionale sunt în stare proastă din cauza întârzierilor legate de întreţinere, iar 60% din reţea are nevoie de reparaţii sau modernizări urgente. Dintr-un total de 5.868 kilometri de drumuri europene, 1.811 kilometri sunt în stare foarte bună, 1.108 kilometri sunt în stare bună, 1.863 kilometri în stare acceptabilă şi 1.086 kilometri în stare proastă, conform Companiei de Autostrăzi. În cazul drumurilor naţionale principale, 1.274 kilometri sunt în stare foarte bună (28%), 741 kilometri (16%) în stare bună, 1.087 kilometri (24%) în stare acceptabilă, iar 1.436 kilometri (32%) în stare proastă. În ceea ce priveşte drumurile naţionale secundare, dintră-un total de 5.176 kilometri, 1.245 kilometri (24%) sunt în stare foarte bună, 695 kilometri, în stare bună (13%), 844 kilometri (16%) în stare acceptabilă iar 2.393 kilometri (46%), în stare proastă. Reţeaua naţională de drumuri şi autostrăzi totalizează 15.810 kilometri. Studiul SAR menţionează că în perioada 2003-2004, Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a cheltuit 0,5% din PIB pentru întreţinerea drumurilor, costul pe kilometru ajungând la 20.500 euro, peste nivelul consemnat în SUA şi în cele 25 de state ale UE înainte de aderarea României şi Bulgariei, situaţia la care s-a ajuns din cauza întârzierilor lucrărilor şi cheltuirea ineficientă a fondurilor.