Oradea găzduieşte, începând de marţi, 22 decembrie, prima expoziţie permanentă pe tema represiunii din perioada comunistă, în judeţul Bihor. Expoziţia se află într-un stadiu incipient, urmând ca, până la finele anului viitor, să fie complet amenajate zece celule din subsolul Cetăţii, celule care vor depune mărturie cu privire la ororile comise de regimul comunist în judeţul nostru.

Expoziţia trebuia inaugurată, iniţial, în 21 decembrie. Aşa cum a explicat Lucian Silaghi, şeful Direcţiei pentru Cultură Bihor, 21 decembrie este o dată cu semnificaţii simbolice, pentru că marchează solstiţiul de iarnă şi, totodată, Ziua Memoriei Foştilor Deţinuţi Politici. Expoziţia a fost inaugurată în 22 decembrie, ziua în care, în urmă cu 26 de ani, la ora 12.00, de la balcon se striga "Oradea este liberă".

Iniţiatoarea acestui proiect este Cristina Puşcaş, jurnalistă şi preşedinta Asociaţiei "Cei 40 de Mucenici", este doctor în istorie şi autoarea cărţii "Iadul roşu în oraşul de pe Criş. Penitenciarul Oradea". "Le mulţumesc foştilor deţinuţi politici care m-au onorat cu prezenţa astăzi. Le dedic acest spaţiu. Mi-am dorit ca ei să se vadă, să poată să se bucure de această expoziţie cât încă mai sunt în viaţă", a spus Cristina Puşcaş. Iniţiativei ei s-au alăturat Primăria Oradea, Administraţia Cetăţii Oradea, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Fundaţia Hanns Seidel România, Asociaţia "Cei 40 de Mucenici", Centrul de Studii în Istorie Contemporană, iar rezultatul a fost amenajarea expoziţiei "Rezistenţă şi represiune în Bihor". Locul a fost ales de organizatori întrucât Cetatea a fost folosită ca lagăr de internare şi triere a mai multor categorii de oameni deveniţi incomozi pentru forţele pro-comuniste. Cele 10 celule din subsolul uneia dintre clădirile Cetăţii conţin, în această primă etapă a proiectului, două expoziţii: patru celule au fost amenajate ca o avanpremieră a expoziţiei permanente despre represiunea din Bihor, celelalte şase adăpostind o expoziţie-soră, "Memoria suferinţei", realizată de Centrul de Studii în Istorie Contemporană, în colaborare cu Fundaţia Hanns Seidel România. Vizitatorii pot afla detalii despre principalele locuri de represiune din zona Bihorului (Penitenciarul Oradea, sediile Securităţii din judeţ şi Lagărul de internaţi), dar şi despre organizaţiile de rezistenţă anticomunistă din Bihor şi despre numeroşi foşti deţinuţi politici. Pe viitor, vor fi amenajate celule în memoria femeilor deţinute, a preoţilor, dar şi a personalităţilor care au trecut prin Penitenciarul Oradea, cum a fost părintele Arsenie Boca.

La inaugurare a fost prezent şi Alin Mureşan, director general IICCMER, bihorean de origine, care s-a arătat încântat de faptul că acest muzeu s-a născut în oraşul său natal. "IICCMER şi-a dorit să realizeze astfel de muzee în ţară, dar este greu să coordonezi din Bucureşti astfel de acţiuni. De aceea mă bucur că în Oradea a existat un om cu iniţiativă, care a reuşit să împlinească acest proiect", a spus Alin Mureşan. "Mai sunt multe de făcut în această expoziţie, inclusiv la nivel de mobilier, dar este un început bun. Avem celule în care sunt amenajate expoziţii de panouri şi atrag atenţia că fiecare panou are un cod care poate fi scanat cu telefonul mobil. Astfel, vizitatorul va avea acces la un site care conţine mai multe informaţii despre deţinutul respectiv", a spus Alin Mureşan. Acesta a mai arătat faptul că în România nu există memoriale amenajate de stat (deşi se vrea amenajarea penitenciarului din Râmnicul Sărat), ci doar iniţiative private, cum sunt Memorialul Durerii din Sighet, memorialul care va fi deschis la Piteşti şi cel inaugurat la Oradea.