Pe 30 august 1940, s-a semnat Dictatul de la Viena potrivit căruia o parte din teritoriul românesc al Transilvaniei a fost cedat Ungariei. Acest act a fost numit de către istoricii maghiari drept Al Doilea Arbitraj de la Viena (denumire neacceptată de istoricii români) deoarece ambiţiile politicienilor maghiari au fost satisfăcute doar parţial. Dorinţa acestora era obţinerea tutuor teritoriilor în care locuiau etnici maghiari. Ieri, la Cercul Militar din Oradea a avut loc o sesiune ştiinţifică cu tema "67 de ani de la Dictatul de la Viena", avându-i ca moderatori pe lt. col. r. dr. Constantin Moşincat şi pe prof. univ. dr. Mihai Drecin. România... mică În iunie 1940, Uniunea Sovietică a pretins Basarabia şi Bucovina de Nord, care se uniseră cu România după Primul Război Mondial. Guvernul Român, forţat de prezenţa armatei sovietice, a fost nevoit să îndeplinească aceste pretenţii. Negocierile au început la 16 august, 1940 în Turnu Severin, eşuând. Pentru a evita o escaladare a situaţiei, Hitler a impus ambelor părţi să accepte necondiţionat Dictatul de la Viena. Urmare a Tratatului de la Viena, aproximativ 1.200.000 de români, reprezentând 50% din populaţia teritoriului Transilvaniei de Nord, au rămas în porţiunea primită de Ungaria, iar circa 500.000 de maghiari au rămas în Transilvania Sudică. Armata maghiară a intrat pe teritoriul României pe 5 septembrie, fiind întâmpinată cu entuziasm de populaţia maghiară, care a văzut separarea de România ca o eliberare. A avut loc o serie de incidente în care etnici români au fost masacraţi în mod barbar de trupele horthyste, cum ar fi cele de la Moisei, Trăznea, Ip, Sărmaşu, Mureşenii de Câmpie, Câmpia Turzii, Luduş, Prundu Bârgăului, Huedin, Cucerdea, Lăscud. În paralel, a fost executată o amplă operaţiune de expulzare/intimidare a etnicilor români pe întreg teritoriul Transilvaniei de Nord. Treceţi batalioane... După căderea guvernului român care a acceptat Dictatul de la Viena, la data de 6 septembrie s-a instalat Guvernul condus de generalul Ion Antonescu care a contestat acest tratat, obţinând doar o vagă promisiune de revizuire a Dictatului, în primăvara lui 1944 din partea lui Hitler. Răsturnarea guvernului Antonescu şi întoarcerea armelor contra Germaniei naziste a condus la eliberarea nordului Transilvaniei în toamna anului 1945 de către armata română. Cu toate acestea, Uniunea Sovietică nu a acceptat reinstaurarea administraţiei civile româneşti decât în martie 1945, după instaurarea guvernului procomunist condus de dr. Petru Groza. Pe durata Conferinţei de Pace de la Paris, guvernul Ungariei a urmărit să păstreze chiar şi o mică parte a teritoriului acordat prin Dictatul de la Viena. Aceste demersuri au rămas însă fără rezultat, nord-vestul Transilvaniei revenind de drept României. Memoria istoriei Ieri, la aniversarea semnării Dictatului de la Viena, a avut loc la Cercul Militar al Garnizoanei Oradea, în asociaţie cu Universitatea Oradea, Comisia Română de Istorie Militară - Filiala Bihor, Asociaţia Naţională a Cultului Eroilor, Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război şi Administraţia Cetăţii Oradea, o sesiune ştiinţifică cu tema: "67 de ani de la Dictatul de la Viena", avându-i ca moderatori pe lt. col. r. dr. Constantin Moşincat şi pe prof. univ. dr. Mihai Drecin. În cadrul sesiunii au fost prezentate comunicări ştiinţifice ca "Rolul spionajului maghiar în pregătirea ocupării Transilvaniei de nord-est prin Dictatul de la Viena (1938-1940)" - prof. univ. dr. Mihai Drecin, "Efectele social-economice şi politice ale Dictatului de la Viena asupra României" - prof. dr. Dumitru Paraschiv, "Dărâmarea monumentelor şi simbolurilor româneşti din Oradea în toamna anului 1940 de către autorităţile horthyste" - prof. univ. dr. Cornel Durgheru, "Protestul populaţiei, din teritoriul cedat fără luptă, faţă de Dictatul de la Viena" - col. r. Grigore Bartoş, "Eforturile Prefecturii judeţului Bihor-Beiuş în gestionarea crizei refugiaţilor sosiţi din judeţele cedate Ungariei în 1940" - jr. drd. Augustin Ţărău, "Atitudinea ofiţerilor români proveniţi din armata austo-ungară faţă de Dictatul de la Viena" - lt. col. r. dr. Constantin Moşincat.