Aniversarea a 60 de ani de la Revoluţia din Ungaria a fost marcată, vineri, 15 septembrie, şi la Oradea, prilej cu care 20 de foşti deţinuţi politic din România au primit distincţii pentru curajul lor de a lupta împotriva regimului comunist.

Revoluţia din Ungaria din anul 1956 este una dintre cele mai importante mişcări anticomuniste din Europa Centrală şi de Est, românii solidarizând cu aceaste mişcări de revoltă împotriva regimului de sorginte sovietic, plătind, la rândul lor, cu ani grei de închisoare. Pe 23 octombrie 1956, un protest paşnic al studenţilor din Budapesta s-a transformat într-o insurecţie naţională, iar pentru aducerea la ordine a populaţiei a fost nevoie de intervenţia armată a trupelor sovietice. Pentru zece zile, conducerea ţării este preluată de Imre Nagy, care ia o serie de măsuri reformiste, desfiinţând Securitatea, eliberând foşti deţinuţi politic, hotărând linia democratică a ţării sale. Din păcate, pe 4 noiembre 1956, Budapesta şi alte oraşe sunt ocupate de tancurile sovietice, iar pe 10 octombrie, rezistenţa revoluţionarilor este înăbuşită în sânge. Represaliile nu vor înceta să apară: zeci de mii de maghiari vor fi arestaţi, 26.000 au fost deferiţi instanţei de judecată, 22.000 au fost condamnaţi, 13.000 au ajuns în închisori, iar câteva sute au fost executați, în frunte cu Imre Nagy, refugiat la Snagov, dar apoi extrădat de comunisştii români. Sute de persoane au fost deportate în Uniunea Sovietică, iar peste 200.000 de oameni au fost nevoiţi să plece din ţară. Unul dintre cei mai tineri revoluţionari a fost Varga Ianos, care la cei 16 ani ai săi, a luat arma în mână şi s-a alăturat „cuiburilor de rezistenţă” din Budapesta. Rănit, plin de sânge, va reuşi să fugă în haine de femeie, însă va fi capturat, bătut cu cruzime şi condamnat la 13 ani detenţie, din care va executa 6 ani şi jumătate.

 

Solidaritatea românilor

Autor de cărţi, Varga Janos este şi membru fondator al Asociaţiei tinerilor revoluţionari din Piaţa Corvin din 1956, care continuă să ţină vie amintirea luptei pentru democraţie. Pentru a marca cei 60 de ani de la revoluţia din Ungaria, în acest an a pregătit o serie de manifestări, pentru a omagia vicitimele opresiunii comuniste. Printre cei vizaţi se numără şi câţiva români, de etnie maghiară, care în anii 1956-1960, au fost arestaţi de poliţia politică din România, pentru că s-au alăturat manifestărilor de protest din Ungaria. Exemplele sunt covârşitoare. Traian Bodea din Beiuş, pe data de 2 noiembrie, a redactat 14 manifeste în care a scris: „Luaţi pilda poporului maghiar!”, „Afară cu ruşii!”, „Jos comunismul!”. Cornel Sălişteanu, din Oradea, este arestat, tot în 1956, la Timişoara, fiind somat, alături de alte sute de studenţi, să evacueze căminul de la Medicină, înconjurat de Armata care a deschis foc automat asupra imobilului. De asemenea, tot la Oradea, o serie de elevi şi profesori au fost condamnaţi în cadrul Organizaţiei Tinerii Doritori de Libertate, cei 59 de arestaţi, primind condamnări de 590 de ani de închisoare! Cu toţii au fost încarceraţi la Securitatea din Oradea, care în acel moment de afla pe strada Dunărea. Aici condiţiile au fost inumane, iar anchetatorii s-au întrecut în cruzimea exercitată asupra tinerilor liceeni. „Suprafața celulei (era de) cam 5 mp. Lumină primeam permanent zi şi noapte, aerisirea de la geam cu gratii, patul era turnat din beton, plus saltea cu paie şi o pătură. Zilnic ne duceau la W.C.-ul comun cu ochelari, am avut oliţă în timpul zilei, apă am primit cu un castron de la paznic. Mâncarea a fost foarte puţină şi foarte slabă din punct de vedere caloric. Am primit o bucăţică de pâine, ceai, arpacaş, supă de varză, diferite ciorbe, dar mai mult zeamă. A fost rar când am primit şi o bucată de marmeladă, cât o cutiuţă de chibrit. Am primit atâta mâncare ca să nu mor de foame”, povesteşte orădeanul Petri Iosif.

Pentru curajul de a lupta împotriva unui regim opresiv, 20 de deţinuţi politic din România, de etnie maghiară, au fost, recompensaţi vineri, cu distinţie din partea omologilor din Ungaria, reprezentaţi de Varga Janos şi dr. Bandi Kund. Una dintre insignele omagiale emisă pentru a marca împlinirea a 60 de ani de la momentul revoluţionar a fost acordată dr. Cristina Liana Puşcaş, muzeograf la Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea, pentru activitatea depusă în amenajarea Memorialului „Rezistenţă şi Represiune în Bihor”, dedicat foştilor deţinuţi politic din regimul comunist. De asemenea, printre cei omagiaţi s-a aflat şi bihoreanul Kelemen Bela, care a executat 14 ani de puşcărie, dar şi foşti deţinuţi politic din Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc sau alte părţi din ţară ori care acum locuiesc în Budapesta. În acadrul manifestării a fost prezentat şi un documentar cu povestea tinerilor protestatari români din 56, realizat de regizorul  Mohi Sandor.