În ciuda problemelor financiare cu care se confruntă Universitatea din Oradea, în ultima şedinţă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), instituţia a fost votată cu 15 voturi din 15 în categoria universităţilor cu grad de "încredere ridicat", acolo unde se mai află "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi şi Universităţile Politehnice din Bucureşti şi Timişoara.

Ultimul control al ARACIS, cel din toamna acestui an, a fost unul de bun augur pentru Universitatea din Oradea. Deşi părerile universitarilor, imediat după finaliarea evaluării, erau împărţite, unii considerând că profesorii care i-au verificat nu au fost prea încântaţi, iar alţii debordând de optimism, Universitatea a primit calificativul mult visat, acela de "încredere ridicată". Cei 15 specialişti care au evaluat instituţia au votat în şedinţa de ieri, cu 15 voturi pentru, fără nici măcar un vot împotrivă sau o abţinere, plasarea Universităţii din Oradea între cele 12 instituţii cu cel mai înalt standar calitativ din România. "Astăzi (n.r. - ieri) am aflat şi eu despre acest rezultat, cu câteva minute înainte de a trimite informarea către presă. Ne aşteptam să primim acest calificativ şi nu cred că este un dar, ci o veste bună înainte de sărbători, o încununare a muncii de aici. Cred că cel mai mult la evaluare a contat că aici există o cultură în ceea ce priveşte managementul calităţii în învăţământul superior, că îndeplinim standardele unui învăţământ de calitate. Acest rezultat nu putea fi obţinut decât dacă toţi indicatorii urmăriţi aveau grad de referinţă 1", a explicat, pentru Crişana, rectorul Constantin Bungău.

Beneficii multiple

Noul calificativ pune într-o altă lumină instituţia orădeană şi va aduce beneficii pe mai multe planuri. "Cred că această nouă clasare ne va aduce multe avantaje. Financiar sperăm să primim mai mulţi bani de la buget, deşi nu există încă o metodologie în acest sens. Nu este însă vorba doar de bani. Vorbim aici despre colaborări naţionale şi internaţionale mai avantajoase, de contracte de cercetări mai bune, de mai multe programe de studii sau de doctorat care ne-ar putea fi aprobate. Dar acest calificativ nu înseamnă doar avantaje, el ne şi obligă să ne păstrăm standardele şi să dovedim în continuare că aici se face un învăţământ de calitate", a spus, acelaşi Constantin Bungău. Calificativul "încredere ridicată", obţinut de instituţie, o pune pe picior de egalitate cu instituţii precum Universitatea din Bucureşti, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţeganu" din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnica Bucureşti, Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Universitatea Politehnica din Timişoara.

Al cui e meritul

După scandalul care l-a adus pe fostul rector Teodor Maghiar la un pas de puşcărie - cel al numărului umflat de studenţi - după scandalul diplomelor false şi cel al mai multor plagiate, Universitatea din Oradea era clasată înainte de 2011 în categoria instituţiilor cu "grad de încredere limitat", după ce în anul 2009, au existat informaţii că se putea ajunge chiar la desfiinţare. Greul refacerii blazonului instituţiei l-a dus echipa de conducere a rectorului Cornel Antal, care a înţeles foarte bine că realizările instituţiei sunt puţin importante dacă nu sunt mediatizate, transparenţa decizională fiind incomparabilă cu cea de pe timpuri şi chiar cu cea a actualei conduceri. În 2011, după vizita ARACIS, instituţia a făcut un salt important intrând în categoria instituţiilor cu "grad de încredere limitat". În perioada Antal scandalurile s-au domolit, cele puţine care au existat neavând anvergura celor de pe vremea când Universitatea era condusă de familia Maghiar. Având un birou de presă eficient, conducerea a trimis numeroase informări cu privire la realizările şi acţiunile instituţiei. Pe partea de management, conducerea de pe vremea rectorului Antal a luat decizii dificile, comasând sau închizând anumite specialităzări care nu erau prea căutate, extinzându-le pe cele care aduceau profit, direcţia fiind continuată şi de actualul rector Constantin Bungău. Nepotismul care era în floare pe vremea răposatului Maghiar a fost limitat sau dibaci camuflat prin rotirea cadrelor, rubedeniile fiind mutate la alte specializări sau chiar facultăţi. Proiectele naţionale şi internaţionale, cele cu fonduri europene, au fost încurajate, aducând, dacă nu bani, o dezvoltare importantă a Universităţii şi relaţii importante atât cu instituţiile din vecinătate (Ungaria), cât şi cu cele din ţări importante, Franţa sau Germania. Universitarii au speculat foarte bine zona de graniţă, multe din proiectele derulate fiind transfrontaliere, imposibil de realizat de alte instituţii cu prestigiu din ţară, dar care nu beneficiau de poziţia geografică a Oradiei. Toate acestea, coroborate, au dus la schimbarea în bine a imaginii Universităţii şi obţinerea, în această toamnă, a calificativului mult râvnit. Ce se va întâmpla însă de aici încolo rămâne de văzut, mai ales că între cei puternici este mai greu să te menţii decât să ajungi.