Duminică, au fost desemnaţi laureaţii celei de-a 80-a ediţii a premiilor Academiei americane de film. Prezentată de actorul de comedie Jon Stewart, ceremonia a avut loc la Kodak Theatre din Hollywood, cartierul istoric al cinematografiei americane, situat în nord-vestul oraşului Los Angeles. 24 de categorii au fost recompensate de Academia americană de film, care numără în colegiul electoral 5.829 de membri, profesionişti ai celei de-a şaptea arte.

"Nu există ţară pentru bătrâni", cel mai bun film


"Nu există ţară pentru bătrâni", de Joel şi Ethan Coen, a fost recompensat cu premiul Oscar pentru cel mai bun film. "Nu există ţară pentru bătrâni" este un thriller realizat după un roman al celebrului scriitor american distins cu premiul Pulitzer, Cormac McCarthy. Acţiunea se petrece în anii '80, când traficanţii de droguri îşi fac de cap, iar oraşele mici au devenit poligoane de tragere în aer liber. Inseparabilii Joel şi Ethan Coen, regizorii, scenariştii şi producătorii filmului, au fost distinşi pe parcursul carierei lor cu numeroase premii. Astfel, în 2001, Joel a primit premiul pentru cel mai bun regizor pentru "Confesiunea unui anonim", iar în 1991, "Barton Fink", a fost distins cu Palme d'Or pentru cea mai bună regie, la Cannes. În 1996, Joel Coen primit premiul criticilor de film din New York pentru regie şi un premiu BAFTA pentru regia filmului "Fargo" şi premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original pe care l-a scris în colaborare cu fratele său Ethan. Anul trecut, premiul Oscar pentru cel mai bun film a revenit thriller-ului "Cârtiţa", de Martin Scorsese.


Fraţii Coen au primit premiul pentru regie

Joel şi Ethan Coen au fost desemnaţi cei mai buni regizori, pentru "Nu există ţară pentru bătrâni". Inseparabilii Joel şi Ethan Coen, regizorii, scenariştii şi producătorii filmului, au fost distinşi pe parcursul carierei lor cu numeroase premii. Astfel, în 2001, Joel a primit premiul pentru cel mai bun regizor pentru "Confesiunea unui anonim", iar în 1991, "Barton Fink", a fost distins cu Palme d'Or pentru cea mai bună regie, la Cannes. În 1996, Joel Coen primit premiul criticilor de film din New York pentru regie şi un premiu BAFTA pentru regia filmului "Fargo" şi premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original pe care l-a scris în colaborare cu fratele său Ethan.

Daniel Day-Lewis, cel mai bun rol principal masculin

Daniel Day-Lewis a obţinut Oscarul pentru cel mai bun rol principal masculin, pentru partitura din "There will be blood". Daniel Day-Lewis a fost considerat favorit la premiul Oscar pentru cel mai bun actor la ediţia de anul acesta, pentru partitura unui magnat al petrolului lipsit de scrupule din "Va curge sânge/ There will be blood". Irlandezul Daniel Day-Lewis, în vârstă de 50 de ani, a mai câştigat un premiu Oscar în 1990, datorită rolului din "Piciorul meu stâng". Actorul a primit deja foarte multe recompense pentru acest rol, printre care Globul de Aur şi BAFTA. Anul trecut, premiul Oscar pentru cel mai bun rol principal masculin a revenit actorului Forest Whitaker, pentru "Ultimul rege al Scoţiei", de Kevin Macdonald.


Cea mai bună actriţă - Marion Cotillard

Marion Cotillard a obţinut Oscarul pentru cel mai bun rol principal feminin, pentru partitura din "La vie en rose". Franţuzoaica Marion Cotillard, în vârstă de 32 de ani, a devenit cunoscută în urmă cu zece ani, cu comedia de acţiune "Taxi", punct de plecare pentru o carieră eclectică în Franţa şi în străinătate. În "La vie en rose/ La môme", poate că rolul vieţii sale, Marion Cotillard încarnează legendara cântăreaţă, din copilărie şi până pe patul de moarte. Filmul i-a adus o avalanşă de recompense, printre cele mai importante fiind, Globul de Aur, BAFTA şi Cesar. Anul trecut, premiul Oscar pentru cel mai bun rol principal feminin a revenit britanicei Helen Mirren, pentru rolul din "Regina", în regia lui Stephen Frears.

Tilda Swinton s-a remarcat în rolul secundar feminin

Tilda Swinton a câştigat premiul Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin, pentru partitura din "Michael Clayton". Cariera comercială cinematografică a britanicei Tilda Swinton, o actriţă cu chip enigmatic, piele de alabastru şi păr roşu, în vârstă de 47 de ani, a debutat foarte târziu, după ani de roluri în filme experimentale, independente. În "Michael Clayton", Swinton încarnează o femeie de afaceri, Karen Crowder, orbită de loialitatea faţă de angajatorul său şi gata să facă orice pentru a salva aparenţele, chiar cu preţul morţii altor persoane. Aceasta a fost prima sa nominalizare la premiile Academiei americane de film. Anul trecut, premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol secundar a revenit americancei Jennifer Hudson pentru partitura din musicalul "Dreamgirls", în regia lui Bill Condon.


Javier Bardem, cel mai bun rol secundar masculin

Javier Bardem a câştigat premiul Oscar pentru cel mai bun rol secundar masculin, pentru "Nu există ţară pentru bătrâni". Javier Bardem devine astfel primul actor din Spania care câştigă premiul Oscar pentru rol secundar, după ce a câştigat toate marile distincţii acordate în acest sezon la Hollywood, pentru rolul unui ucigaş psihopat din thriller-ul "Nu există ţară pentru bătrâni", în regia lui Joel şi Ethan Coen. În vârstă de 38 de ani, actorul a devenit cunoscut cu rolul unui macho în drama erotică "Jamon, jamon" (1992), în regia lui Bigas Luna. Din 2000 a început să apară în filme americane, precum "Viaţa şi epoca lui Reinaldo Arenas" (Julian Schnabel), pentru care a primit o nominalizare la Oscar, "Colateral" (Michael Mann), "Vicky Cristina Barcelona" (Woody Allen). Anul trecut, premiul Oscar pentru cel mai bun rol secundar a fost decernat lui Alan Arkin, pentru rolul din "Fiecare se crede normal", în regia lui Jonathan Dayton şi Valerie Faris.


O ediţie "jenantă", în opinia criticilor

Criticii şi fanii îşi vor aminti de acest an ca de unul în care multe lungmetraje excelente, precum "4,3,2" al lui Cristian Mungiu, au fost omise de membrii Academiei americane de film, notează Reuters. Industria filmului s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, iar premiul pentru cel mai bun film într-o altă limbă decât engleza, acordat de Academia americană de film, constituie o formă bună de promovare pentru regizori. Însă anul acesta mai multe filme aclamate în lume au fost omise din lista nominalizărilor la Oscar, spre mânia multor critici, dar şi a publicului. Cea mai notabilă absenţă este "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile" al lui Cristian Mungiu, pe care Scott Foundas, editor al LA Weekly, l-a numit "filmul străin al anului desemnat prin vot unanim". Filmul a câştigat premiul Palme d'Or la Festivalul de la Cannes, în mai 2007, şi numeroase alte distincţii acordate de mai multe asociaţii de critici. "Întreaga cursă a fost pătată, deci, oamenii întrebându-se întotdeauna «dar dacă '4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile' sau 'Persepolis' sau alt film notabil ar fi fost în cursă?»", întreba Foundas. Producţia franceză "Persepolis" nu a ajuns pe lista nominalizărilor la premiul pentru cel mai bun film străin, dar a obţinut o nominalizare la categoria "cel mai bun lungmetraj animat". Cele cinci filme nominalizate au fost alese dintr-o listă de 63 de producţii din lumea întreagă.
Poate cea mai controversată absenţă este producţia israeliană "The Band's Visit", pentru că peste 50% din dialoguri, dintre o bandă egipteană şi un sat de israelieni, sunt în limba engleză, deşi vorbită prost.

"Unchiul" Oscar, cea mai disputată statuetă

Statueta care poartă ciudatul nume Oscar, măsoară 33 de centimetri înălţime, are o greutate de 3,85 kilograme şi reprezintă un bărbat chel cu alură de culturist care înfige o sabie într-o bobină de film, rămâne cea mai disputată distincţie a celei de-a şaptea arte, transmite AFP.

Celebra statuetă a văzut lumina zilei în 1929, la doi ani de la fondarea Academiei americane de film de către patronul studiourilor Metro-Goldwyn-Mayer, Louis Mayer.
Deşi există doar 24 de categorii de premii, Academia comandă 50 de copii anual, pentru cazurile de recipienţi multipli, mai ales la categoria "cel mai bun film", unde sunt onoraţi producătorii.
Din 1929, au fost decernate peste 2.600 de trofee. La baza statuetei este gravat un număr de serie care stă alături de o plăcuţă pe care scrie că Academia are prioritate în cazul în care posesorul doreşte să renunţe la ea. În 1993, statueta câştigată în 1945 de actriţa Joan Crawford pentru rolul din "Mildred Pierce" a fost achiziţionată de un colecţionar anonim, în urma unei licitaţii, pentru 68.500 de dolari. În schimb, premiul Oscar primit de Orson Welles, în 1941, pentru cel mai bun film din cariera sa, "Cetăţeanul Kane", nu şi-a găsit cumpărător, în decembrie, când a fost scos la vânzare în cadrul unei licitaţii organizate de casa Sotheby's la New York. Statueta primită de Welles pentru scenariul scris în colaborare cu Herman Mankiewicz a fost evaluată la o sumă cuprinsă între 800.000 şi 1,2 milioane de dolari. Concepută de directorul artistic Cedric Gibbons şi sculptată de George Stanley, statueta este placată cu cupru, nichel, argint şi aur de 24 de carate. Fiecare statuetă costă 18.000 de dolari. În 2000, 55 de statuete au dispărut cu două săptămâni înainte de ceremonie, dintre care au fost găsite, într-un tomberon, doar 52.
Procedura de atribuire a statuetelor este supusă unor reguli complexe: prima etapă este de nominalizare, în timpul căreia cei 5.830 de membri ai colegiului electoral al Academiei se grupează pe specializări şi aleg prin vot finaliştii pentru fiecare categorie de premii. Urmează votarea câştigătorilor, la care participă toţi membrii colegiului electoral, indiferent de specializare. Actorii, în număr de aproximativ 1.250, constituie grupul cel mai influent din colegiul electoral. Numele oficial al statuetei este "Premiul Academiei pentru merit" dar, potrivit legendei, o secretară a Academiei a botezat-o Oscar pentru că semăna cu un unchi de-al ei cu acest nume. Alte surse atribuie originea numelui actriţei Bette Davis (1908 - 1989), care a numit statueta astfel în onoarea primului său soţ, muzicianul Harmon Oscar Nelson.

Lista completă a câştigătorilor

Cel mai bun film: "Nu există ţară pentru bătrâni/ No Country for Old Men" (Joel şi Ethan Coen)
Cea mai bună regie: Joel şi Ethan Coen - "Nu există ţară pentru bătrâni/ No Country for Old Men"
Cel mai bun actor în rol principal: Daniel Day-Lewis - "Va curge sânge/ There Will Be Blood"
Cea mai bună actriţă în rol principal: Marillon Cotillard - "La Vie en Rose"
Cel mai bun actor în rol secundar: Javier Bardem - "Nu există ţară pentru bătrâni"
Cea mai bună actriţă în rol secundar: Tilda Swinton - "Michael Clayton"
Cel mai bun lungmetraj animat: "Ratatouille", regia Brad Bird
Cea mai bună regie artistică: "Sweeney Todd - Bărbierul diabolic din Fleet Street"
Cea mai bună imagine: "Va curge sânge/ There Will be Blood"
Cele mai bune costume: "Elizabeth: Epoca de Aur"
Cel mai bun documentar: "Taxi to the Dark Side" (regia Alex Gibney şi Eva Orner)
Cel mai bun scurtmetraj documentar: "Freeheld" (regia Cynthia Wade şi Vanessa Roth)
Cel mai bun montaj: "Ultimatumul lui Bourne"
Cel mai bun film străin: "The Counterfeiters" (regia Stefan Ruzowitzky, Austria)
Cel mai bun machiaj: "La Vie en Rose"
Cea mai bună coloană sonoră: "Remuşcare/ Atonement" - Dario Marianelli
Cea mai bună temă muzicală: "Falling Slowly" din "Once"
Cel mai bun scurtmetraj animat: "Peter & The Wolf"- Suzie Templeton şi Hugh Welchman
Cel mai bun scurtmetraj: "Le Mozart des Pickpockets" - Philippe Pollet-Villard
Cel mai bun montaj de sunet: "Ultimatumul lui Bourne"
Cel mai bun mixaj de sunet: "Ultimatumul lui Bourne"
Cele mai bune efecte vizuale: "Busola de Aur"
Cel mai bun scenariu adaptat: "Nu există ţară pentru bătrâni" - Joel şi Ethan Coen
Cel mai bun scenariu original: "Juno" - Diablo Cody
Robert F. Boyle a primit un premiu Oscar onorific, în semn de recunoaştere pentru munca sa în domeniul regiei artistice.