Problema mirosurilor pestilenţiale care, de câteva luni,  fac viaţa orădenilor un calvar este departe de a se rezolva. Autorităţile statului par legate de mâini, atâta timp cât firmele care se află în vecinătatea cartierelor de locuit respectă, în mare, autorizaţia de mediu. Problema ar fi modificarea legislaţiei, care să prevadă ca astfel de activităţi, cum ar fi creşterea porcilor sau procesarea sfeclei de zahăr, să se desfăşoare la kilometri buni de zonele de locuit. În plus, orădenii se mai confruntă cu un pericol pentru sănătate: pulberea emanată de la unul dintre turnurile CET-ului.

Poluatorul plăteşte, cetăţeanul pătimeşte

În cursul lunii aprilie, s-a constituit la nivelul Instituţiei Prefectului Judeţului Bihor o comisie în care au fost cooptaţi şi comisarii judeţeni ai Gărzii Naţionale de Mediu, care au verificat principalele surse generatoare de disconfort olfactiv din zona industrială. Atunci au fost identificate societăţile Nutripork Palota, care are o fermă de porci în Ioşia, respectiv Zahărul SA. Ambele companii au fost amendate, prima, cu 50.000 lei, a doua, cu 20.000 lei, pentru nerespectarea măsurilor impuse de comisarii CJ Bihor ai Gărzii Naţionale de Mediu în urma unui control din decembrie 2010.

Punct şi de la capăt

Din păcate, amenda nu pare să-i fi speriat pe reprezentanţii firmei Nutripork, care oricum au contestat în instanţă procesul-verbal de contravenţie şi au continuat să afişeze aceeaşi indiferenţă faţă de unele dintre măsurile impuse. Aşa se explică că orădenii au început, din nou, să reclame, mai ales acum, în plină vară, atmosfera tot mai irespirabilă din zonele de locuit de la marginea oraşului. Astfel, ieri comisarii CJ Bihor ai Gărzii Naţionale de Mediu au descins, împreună cu reprezentanţi mass-media, din nou la ferma de porci din Ioşia.

Paie peste zoaie

În urma verificărilor efectuate, comisarii au formulat câteva observaţii. Suprafeţele batalurilor pline cu dejecţii erau acoperite cu un strat de paie, proaspăt, care ar fi putut indica faptul că acestea au fost aduse abia după ce, cu o zi înainte, aici s-a efectuat un alt control. De asemenea, potrivit comisarilor, pe celălalt iaz de dejecţii grosimea stratului de paie nu era cea adecvată. Însă abaterea pentru care comisarii au decis aplicarea unei amenzi contravenţionale, în valoare de 50.000 lei, este lipsa perdelei de vegetaţie. „Încă din anul 2007 le-au cerut plantarea unei liziere de copaci, mai înalţi, care să formeze o perdea verde care să absoarbă acest miros. Din păcate, nici la această oră, această dispoziţie nu a fost îndeplinită", a declarat Călin Mocan, prim-comisar al CJ Bihor al Gărzii Naţionale de Mediu.

O aberaţie legislativă

În replică, dr. Tanasz Alexandru, reprezentantul Nutripork, a motivat că aceşti copaci au fost plantaţi, dar s-au uscat sau au fost distruşi de animale. Mai mult, medicul a replicat că nu batalurile pline cu dejecţii produc acest miros pestilenţial care învăluie oraşul. „Nu ştiu de unde vine acest miros care ajunge în oraş", a replicat Tanasz, care a subliniat că e normal ca la o fermă de porci să miroase. Dincolo de aceste nereguli, Călin Mocan vorbeşte despre o aberaţie a legislaţiei, care permite amenajarea unor astfel de funcţiuni la 1.000 m distanţă de zona de locuinţe. „Nu putem să vorbim despre nerespectarea legislaţiei sau a dispoziţiilor din autorizaţia de mediu. Ar trebui modificat Ordinul ministrului Sănătăţii 536/1997, care impune o distanţă minimă de 1.000 m de zona de locuit unde se pot desfăşura astfel de activităţi", a precizat Călin Mocan.

Ce-a fost mai întâi: oul sau găina?!

Aşa se explică şi faptul că la următoarea societate vizitată, SC Zahărul, deşi mirosul de la câmpurile de nămol era persistent, nu s-a aplicat nicio amendă, comisarii constatând că atât dispoziţiile din autorizaţia de mediu, cât şi tehnologia corespund prevederilor legislative. „Fabrica de Zahăr a fost construită acum 50 de ani. Nu noi suntem de vină că oraşul vine spre noi", a precizat Monica Potău, şefa Serviciului de Protecţia Mediului la SC Zahărul SA. Aceasta a precizat că mirosul este degajat de apa care se evaporă din câmpurile de nămol, acolo unde ajunge nămolul de pe sfeclă. "Din punct de vedere al autorizaţiei de mediu pe care o deţinem, aceasta e tehnologia prevăzută. Noi îndeplinim condiţiile din autorizaţie, dar mirosul rămâne oricum", a precizat Potău.

Cum la Zahărul SA nu s-au descoperit abateri de autorizaţia de mediu emisă, comisarii nu au aplicat nicio amendă. Prim-comisarul susţine că dincolo de verificarea acestor aspecte, doar Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj, emitentul autorizaţiei, mai poate face ceva, mai precis să schimbe condiţiile din autorizaţie.