Cetatea de pământ din Biharia, inclusă în rândul monumentelor de categoria A (de interes naţional), se află în centrul unui scandal declanşat de săpăturile efectuate în Cetate de o firmă din Salonta, la comanda Primăriei Biharia, fără acordul prealabil al Direcţiei Judeţene de Cultură, după cum prevede legea. În acest caz, a fost sesizată Poliţia, care efectuează cercetări.

Pentru a asigura alimentarea cu electricitate a tarabelor ce urmau să fie amenajate cu ocazia Zilelor comunei Biharia, care au avut loc în perioada 20-21 iulie, primarul UDMR, Nagy Gizela, a dispus unei firme din Salonta să sape şanţuri pentru a trage cablurile de curent electric. Lucrările au fost efectuate în data de 17 iulie, fără ca primăriţa să ceară, în prealabil, acordul Direcţiei de Cultură, având în vedere că orice intervenţie în sit-ul unui monument istoric are nevoie de acceptul acestei instituţii. "Primăria din Biharia nu a respectat legea. Trebuia să ni se adreseze în primă fază pentru a putea supraveghea lucrările. Aici e vorba de un monument de categoria A", a menţionat şeful Direcţiei de Cultură, Ioan Silaghi, care a aflat de ilegalitate în urma unei sesizări. Potrivit lui Silaghi, în Cetatea Biharia a fost săpat un şanţ lung de peste 100 m, adânc de 80 cm şi cu o lăţime de 40 cm, pentru a putea fi introdus cablul de curent electric pentru agenţii economici care au participat la Zilele comunei.

Ascunsă de ochii lumii

"Noi nu contestăm oportunitatea acestui demers, ci doar faptul că nu a fost legal", a adăugat Ioan Silaghi. Şeful Direcţiei de Cultură susţine că a avut o discuţie cu primarul Nagy Gizela, iar aceasta şi-a recunoscut culpa. "Noi am constatat că a fost deranjat situl. Sperăm că nu au fost descoperite artefacte", ne-a declarat Ioan Silaghi, care susţine că legea este făcută tocmai ca o protecţie împotriva distrugerii monumentelor istorice. În acest caz, a fost sesizată Poliţia, care face cercetări. Pe de altă parte, în urma vizitei făcute la Cetatea Biharia, Silaghi a constatat că situl nici măcar nu este semnalat corespunzător. În acest caz, Direcţia de Cultură intenţionează să colaboreze cu Muzeul Ţării Crişurilor pentru a monta o plăcuţă cu informaţii despre Cetatea de pământ. De asemenea, Ioan Silaghi a afirmat că speră ca în acest demers să fie susţinut de administraţia locală din Biharia. De altfel, şeful Culturii bihorene se arată dispus să închidă ochii la problemle cauzate de săpăturile ilegale cu condiţia ca Primăria Biharia să coopereze în acest demers privind semnalizarea sitului. "Noi evităm să amendăm primăriile, pentru că şi aşa o duc destul de greu din punct de vedere financiar. Preferăm să le oferim consiliere şi să-i ajutăm să remedieze problemele. Dacă Primăria Biharia ne va susţine în demersul nostru de semnalizare corespunzătoare a sitului, vom considera problema stinsă", a mai adăugat Silaghi. Cetatea Biharia, construită în secolul al IX-lea, se întinde pe o suprafaţă de 4,7 ha. Este o fortificație cu valuri de pământ (înălțimea actuală: 5-7 m), de plan dreptunghiular (115 x 150 m), înconjurată de șanțuri cu apă (late de 15-20 m). Sistemul defensiv era întregit de un mic bastion circular ("cetatea fetelor"). În opera lui Anonymus Gesta Hungarorum, Cetatea din Biharia apare ca reşedinţa voievodului Menumorut, care a rezistat aici, la sfârşitul secolului al X-lea, 13 zile asediului maghiar. În secolul al XI-lea aici a fost reședința unui Episcopat Romano-Catolic, mutat apoi la Oradea. De asemenea, Cetatea Biharia a fost reşedinţă de judeţ după întemeierea statului ungar de către regele Ştefan.