Prefectura Bihor a organizat, ieri (12 iunie a.c.), în Sala Mare a Primăriei Oradea, dezbaterea cu teme "Probleme actuale ale agriculturii, în contextul integrării europene şi al globalizării". Această manifestare, complexă prin lectura sa, confirmă preocuparea Prefecturii Bihor - în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu - faţă de obiectivele majore vizând integrarea României în UE, iar subiectul dezbătut - agricultura - nu este întâmplător ales: agricultura reprezintă unul dintre capitolele distincte din "dosarul" de aderare a României. "Într-un asemenea context, dorim, cu acest prilej, să se clarifice aspecte ale prezentului şi perspectivei agriculturii bihorene - remarca dl subprefect Alexandru Retegan, în cuvântul de deschidere adresat participanţilor -, iar multitudinea domeniilor de referinţă în cadrul dezbaterilor de acum înseamnă, de fapt, complexitatea în abordare a ceea ce înseamnă vastul capitol referitor la agricultură." La dezbaterea patronată de Prefectura Bihor, a fost prezent, din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, dl Radu Văleanu. Au participat, totodată, reprezentanţi locali ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, reprezentanţi ai Universităţii Oradea, DGAIA Bihor, Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Oradea, Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Oradea, specialişti bihoreni din cadrul instituţiilor descentralizate din domeniul agriculturii, alimentaţiei, silviculturii, apei şi mediului, producători agricoli. "Integrarea europeană a griculturii bihorene trebuie abordată cu realism" Aşa a fost enunţul directorului general al DGAIA Bihor, dl ing. Florian Pavel, însoţit de o serie de argumente referitoare la prezent şi perspectivă. De pildă, dacă agricultura bihoreană are un deosebit potenţial productiv, are, însă, numeroase dezavantaje care reprezintă un serios handicap, în contextul integrării europene şi al globalizării: * suprafaţa agricolă şi arabilă, excesiv fărâmiţată, iar efectivele de animale şi păsări sunt exagerat de dispersate * deşi există o populaţie rurală numeroasă, ea este, în general, îmbătrânită, insuficient calificată, iar specialiştii sunt insuficient folosiţi * tehnologiile de cultură nu sunt aplicate integral pe toate suprafeţele agricole şi pentru întregul efectiv de animale şi păsări * resursele financiare ale producătorilor agricoli sunt foarte limitate, iar lipsa de capital reprezintă principalul factor limitativ al progresului tehnic * produsele agricole va trebui să-şi găsească locul pe o piaţă deja saturată, deci e necesară orientarea către acele produse (inclusiv de calitate) unde cererea este sau va deveni mai mare decât oferta. Despre priorităţi ale agriculturii bihorene (actuale şi de perspectivă), dl Florian Pavel a "punctat": "înfiinţarea, consolidarea şi dezvoltarea exploataţiilor agricole, a asociaţiilor profesionale pe produs, creşterea capacităţii de întocmire şi susţinere a unor proiecte eligibile ce vizează obţinerea şi utilizarea sprijinului comunitar (SAPARD, PHARE, FIDA), implementarea unui sistem de management integrat al producţiei agricole, definind strategia tradiţională, strategia agriculturii naţionale şi strategia agriculturii ecologice sau biologice". Alăturat acestor aspecte, dl prof. dr. ing. Gheorghe Bandici, de la Facultatea de Protecţia Mediului Oradea, s-a referit la globalizarea în domeniul agricol, iar dl ing. Augustin Dudaş, inspector şef al Inspectoratului de Protecţia Mediului Oradea, a abordat tema armonizării activităţilor de protecţia mediului la cerinţele UE. La rolul şi locul cercetării agricole în contextul integrării europene s-a referit dl dr. ing. Gheorghe Ciobanu, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Oradea, iar dl drd. Mitruţ Tentiş, director la Direcţia Apelor Crişuri Oradea a susţinut referatul "Apa - sursă de viaţă şi protecţie a mediului". Din dorinţa organizatorilor de a se acoperi o plajă cât mai largă a temei, care a făcut obiectul dezbaterii, în partea a doua a acestei manifestări s-au făcut scurte intervenţii abordând subiecte ca: "Probleme specifice silviculturii, în contextul aderării la UE" (dr. ing. Mihai Herman); "Armonizarea activităţilor sanitar-veterinare şi a activităţilor fitosanitare la cerinţele UE" (dr. Dan Ioan Lung şi ing. Virgil Itu); "Reproducţia şi controlul oficial al producţiei, ca factori în procesul ameliorării efectivelor de animale" (ing. Alexandru Oltean); "Prezent şi perspectivă în pomicultura bihoreană" (dr. ing. Iulian Ştefan); "Consultanţa agricolă în contextul integrării agriculturii româneşti în UE" (ing. Gheorghe Varodi); "Despre controlul calităţii seminţelor şi a materialului săditor" (ing. Veronica Mercea); "Studiile pedologice complexe - sursă de informaţii pentru fundamentarea dezvoltării durabile şi de protecţie a mediului" (dr. ing. Teodor Jurcuţ). Teme generoase ca problematică, unele cu caracter general sau cu referiri la numeroase aspecte legislative, altele cu obiective de perspectivă, dar şi cu înfăptuiri recente în preocupările pe sectoare de activitate, scopul vizat fiind perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Vom reveni asupra unora dintre subiecte, într-un alt context. Ideea generală rămâne că agricultura bihoreană - cu particularităţile ei, dar făcând parte din ansamblul agriculturii româneşti - are datoria de a-şi armoniza acţiunile, dar şi de a beneficia de sprijinul cuvenit, încât integrarea europeană să nu fie doar deziderat.