23 de ani de la Revoluţia din 1989 - Omagiu eroilor orădeni
Luna aceasta, s-au împlinit 23 de ani de la Revoluţia din 1989, lună în care România şi-a luat destinul în propriile mâini, desprinzându-se de blocul sovietic şi alegând calea Europei. În Oradea nu au murit oameni, dar în Bucureşti şi Arad au murit militari din Oradea. În amintirea lor, în Cimitirul Rulikowski, s-a oficiat o slujbă, s-au depus jerbe şi coroane şi s-a intonat imnul naţional.
Ritmurile rapide ale tocurilor pe dalele de beton ale cimitirului Rulikowski şi murmurul grupurilor de vârstnici din ale căror guri ieşeau aburi au fost, sâmbătă, uşor acoperite de fanfara care a răsunat, undeva, în stânga aleii principale. Frigul care a alunecat din cer, undeva la minus patru grade, i-a îndemnat pe mulţi să nu iasă din casă. Au făcut-o însă oficialităţile, oamenii în negru ai căror ochi au alergat instinctiv spre bliţurile aparatelor de fotografiat ale ziariştilor, militarii Garnizoanei Oradea, singurii pregătiţi parcă pentru gerul de afară, şi vârstnicii, care au început să simtă participarea la astfel de evenimente mai mult ca pe o datorie faţă de trecut decât ca pe o mulţumire faţă de prezent. Cei peste o sută de participanţi s-au aliniat milităreşte pe un singur rând în faţa mormintelor celor trei militari orădeni ucişi în luptele de la Arad şi Bucureşti, sublocotenenţii post mortem Victor Adrian Puşcău, Marius Cosma şi Adrian Dorin Danşe. Pentru o bună parte dintre oficialităţi, slujba oficiată de prelatul Garnizoanei Oradea, preotul militar Mircea Ioniţă, a părut interminabilă, frigul făcându-i să-şi încheie toţi nasturii de la paltoane, iar pe doamne, să-şi afunde gâturile albe în blănuri. Ca o fatalitate, sticla de vin din mâna preotului a colorat într-un roşu sângeriu marmura albă a celor trei morminte îngheţate de pe alee.
Despre moartea lor ca despre libertatea noastră
În acelaşi ton trist, gri, oficial, prefectul bihorean a vorbit despre Revoluţie şi despre evitarea greşelilor trecutului. "Ziua de 22 decembrie 1989 are o semnificaţie aparte în Istoria României. Ţara noastră a fost singura din blocul estic care a trecut printr-o Revoluţie violentă, ai cărei eroi îi comemorăm. Avem astăzi posibilitatea de a analiza acţiunile de atunci şi a nu permite evoluţia spre dictatură. Curajul românilor de a se exprima liber poate fi considerat momentul în care s-a schimbat faţa României, cetăţenii acestei ţări având dreptul pentru prima dată să circule liber în Europa, devenind cetăţeni europeni. Recunoştinţă Eroilor, cinste neamului românesc!", a spus prefectul judeţului Bihor, Claudiu Pop, după care şi-a reluat locul în coloană, alături de primarul Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, şi senatorul Gavrilă Ghilea. Mai ancorat în prezent a fost preşedintele Asociaţiei Luptătorilor pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 Oradea. Acesta a vorbit despre "o mână de nebuni" care a avut curajul să schimbe destinul întregii ţări. "Au trecut 23 de ani şi în fiecare an, când ne adunăm aici la mormintele celor care au căzut, observăm că suntem din ce în ce mai "atinţi" ca şi categorie de cetăţeni. Mai mult decât atât, probabil că observaţi, pe lângă doliul pe care îl purtăm pentru cei căzuţi atunci, ne-am gândit că nu ar strica să purtăm doliu şi pentru moartea promisiunilor Guvernului, la doar câteva zile de când acesta le-a făcut, în campania electorală. De ce doar patru morţi la Oradea? Pentru că cei care sunt aici au reuşit, împreună cu armata, să facă în aşa fel încât să nu curgă sânge în Oradea. Şi dacă putem să ne mândrim cu ceva, acesta este lucrul cu care o putem face", a spus Liviu Lupea. A urmat apoi momentul mult aşteptat, al picioarelor şi mâinilor înghţate, care au putut, în sfârşit, să se mişte. Ceremonia depunerii coroanelor a fost precedată cu repeziciune de retragerea coloanei spre cel de-al patrulea mormânt, cel al eroului Neculai Tomozei. În urma ei, sub coroanele verzi care striveau marmura albă a crucilor, abia dacă mai licăreau picăturile sângerii de vin.



Ascultati,Ascultati, Ascultati. ?v=3zKgmTJMtAs
Morminte dragi, lumină vie Sporite-ntr-una an de an, Noi v-auzim curgând sub glie Ca un şuvoi subpământean. Aţi luminat cu jertfe sfinte Pământul, până-n temelii, Căci arde ţara de morminte Cum arde cerul de făclii. Ascunse-n lut ca o comoară Morminte vechi, morminte noi, De vi se pierde urma-n ţară, Vă regăsim mereu în noi! De vi s-au smuls şi flori şi cruce Şi dacă locul nu vi-l ştim, Tot gândul nostru-n el v-aduce, Îngenunchieri de heruvim. Morţi sfinţi în temniţi şi prigoane, Morţi sfinţi în lupte şi furtuni, Noi am făcut din voi icoane, Şi vă purtăm pe frunţi cununi. Nu plângem lacrimă de sânge, Ci ne mândrim cu-atâţi eroi Nu! Neamul nostru nu vă plânge Ci se cuminecă prin voi. Morminte dragi Poezii - Radu Gyr < Anterior Următor >
Iartane Doamne nepasarea,tradarea si uitarea celor care s-aujertfit pt. noi.Nu suntem vrednici de jetfa lor.
Dumnezeu sa-i odihneasca pe cei morti si sa-i ajute pe cei raniti. Dar nu se poate accepta sa fie atatia asa zisi "revolutionari", in arase unde nu s-a tras nici nu foc de arma, doar pentru ca au avut "curajul" sa vorbeasca la microfon, iar mai apoi "tupeul" sa se erijeze in :eroi ai revolutiei. Rusine lor si celor care le-au dat certificate pe banda rulanta si care ii mai accepta!