Simpozionul dedicat personalității acestui reprezentant de seamă al Oradiei și Bihorului a fost organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în colaborare cu Universitatea din Oradea. Moderatori au fost dr. Ioan Ciorba (Muzeul Țării Crișurilor) și prof. univ. dr. Corneliu Pădurean (Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad).

Cuvântul de deschidere a manifestării i-a aparținut prof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea, care a subliniat importanţa cunoaşterii acestei personalităţi de seamă a Bihorului, avocatul Aurel Lazăr, implicat cu multă dăruire şi competenţă în procesul de constituire şi consolidare a României Mari, în casa căruia s-a semnat, la 12 octombrie 1918, Declaraţia de Independenţă a românilor cuprinşi în ţinuturile Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului faţă de Imperiul Austro-Ungar.

În simpozion au fost prezentate apoi opt comunicări, cele mai multe bazate pe informaţii noi, de arhivă: Corneliu Pădurean (Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad) – „Contemporani arădeni ai lui Aurel Lazăr”; Sabina Horvath (Muzeul Țării Crișurilor) – „Mărturii documentare privind participarea țărănimii din Bihor la efortul de susținere materială a armatei române, după Marea Unire”; Augustin Țărău – „1919 – Aurel Lazăr în disputa dintre doctrina regionalismului și cea a centralismului”; Ionuț Ciorba (Muzeul Țării Crișurilor) – „Regulamentul de organizare a Municipiului Oradea din anul 1922”; Cristian Culiciu (Muzeul Țării Crișurilor) – „Dezvoltare și criză. Oradea în timpul mandatului de primar a lui Aurel Lazăr”; Doina Gabriela Ananie (Muzeul Țării Crișurilor) – „Aurel Lazăr în fotografiile de epocă din colecțiile Muzeului Țării Crișurilor; Petru Ardelean (Muzeul Țării Crișurilor) – „Aspecte din activitatea culturală a lui Aurel Lazăr; Cristina Pușcaș (Muzeul Țării Crișurilor) – „Bihoreni în Cetatea Unirii. Portrete ale participanților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.”

Cunoscut fiind faptul că Aurel Lazăr a fost o vreme şi primar al oraşului Oradea, istoricul Ionuţ Ciorba a adus în atenţie Regulamentul de organizare a Municipiului Oradea din anul 1922, iar Cristian Culiciu a vorbit despre Oradea în timpul mandatului de primar a lui Aurel Lazăr.

Cristina Puşcaş a relatat faptul că bihorenii s-au prezentat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia într-un număr impresionant. Pe lângă cei 131 de delegaţi oficial aleşi care au intrat în sala mare a Unirii, a identificat încă 106 persoane din Bihor, care din proprie iniţiativă au plecat la Alba Iulia.

Simpozionul s-a încheiat cu prezentarea unor fotografii de epocă din colecţiile Muzeului Ţării Crişurilor de către muzeografa Doina Gabriela Ananie şi cu evidenţierea unor aspecte din activitatea culturală a omului politic Aurel Lazăr, de către Petru Ardelean.

 

Dr. Aurel Lazăr

S-a născut în 5 august 1872, la Oradea, într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind avocat. Urmând cariera tatălui, devine la rândul său avocat şi doctor în ştiinţe juridice.

Personalitate marcantă a vieţii cultural-politice orădene, dr. Aurel Lazăr s-a implicat cu dăruire şi înaltă competenţă, în procesul de constituire şi consolidare a României Mari. A reprezentat cercul electoral Aleşd la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, unde s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş cu patria mamă, România.

Ales membru al Marelui Sfat Naţional, Aurel Lazăr devine, de asemenea, membru al Consiliului Dirigent, guvern provizoriu în cadrul căruia deţine funcţia de Ministru al Resortului de Justiţie.

Marele om politic bihorean s-a evidenţiat în dificila acţiune de încadrare a Transilvaniei în structurile politice şi culturale româneşti după anul 1918 ocupând numeroase funcţii importante: vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, filiala Bihor (din anul 1926), vicepreşedinte al Reuniunii culturale „Cele Trei Crişuri”, primar al municipiului Oradea etc. A decedat pe data de 18 noiembrie 1930.

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr” funcţionează în casa familiei Lazăr, construită în ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Casa Lazăr are o valoare istorică deosebită, deoarece într-una din încăperile sale s-a semnat, la 12 octombrie 1918, Declaraţia de Independenţă a românilor cuprinşi în ţinuturile Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului faţă de Imperiul Austro-Ungar.