La începutul acestui an Crișana a împlinit 80 de ani de apariție neîntreruptă, iar astăzi marchează o nouă bornă importantă: 10.000 de numere ieșite de sub tipar de la Revoluția din decembrie 1989. Până în acel moment, în perioada socialistă, adunase alte 13.300 de numere.

Fondat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial la Oradea, tocmai eliberată de forțele militare sovietice și românești, ziarul a apărut inițial sub numele de „Viața Nouă”, primele exemplare ieșind pe piață la data de 16 ianuarie 1945. După un an ziarul va fi rebotezat în CRIŞANA.

Pe prima pagină erau publicate ştiri calde de pe front. Teribilul conflict mondial a furnizat, de altfel, titlurile primei pagini până la mijlocul lunii mai 1945. Acum 10 ani, la șapte decenii de la acele momente, am prezentat un grupaj de știri extrase din acele ediții de front. Prezentăm din nou o parte din ele. 

„Trupele mareşalului Coniev au străpuns frontul german la vest de Vistula” este titlul de deschidere al ziarului, cu un subtitlu „Înaintarea aliată pe frontul din Ardeni”. Mai departe se anunţa că „Bătălia pentru Budapesta se apropie de faza finală.”

Într-o ştire separată, tot pe prima pagină, titlul „Germanii distrug sistematic Budapesta” - fiind anunţată prezenţa generalului Guderian şi a mareşalului Keitel în Ungaria, pentru a opri debandada care pusese stăpânire pe armata ungară. Ştirea era preluată după o informaţie din presa elveţiană. Toate ştirile de pe front erau preluate de la telexurile birourilor de informaţii ale trupelor aliate, sovietice şi britanice.

Pe frontul de est (ofensiva din Polonia şi Ungaria): „Dela Biroul Sovietic de Informaţii - Trupele Frontului I Ucrainian au străpuns regiunea Sandomierz, la vest de Vistula, după o intensă preparaţie de artilerie liniile puternic fortificate ale nemţilor şi au realizat în două zile o înaintare de 40 km într-o lăţime de 60 km”.

Pe frontul de vest (contraofensiva aliată din Munţii Ardeni): „Trupele generalului Patton au ocupat oraşul Bertogne. La Champlone ei au trecut aproape complet în spatele ariergărzilor germane şi acestea sunt ameninţate cu încercuirea”.

În colţul din dreapta jos, singura ştire fără legătură cu mersul frontului anunţa cititorii orădenii că a murit scriitorul francez Romain Rolland. În pagina doi era preluat un articol din ziarul de front al Armatei Roşii, din care orădenii aflau că „Femeia sovietică este egală în drepturi cu bărbatul”. În pagina trei se anunţa: „La 20 ianuarie se va ţine Congresul General al Sindicatelor Unite la Bucureşti”. În pagina patru era prezentată cronica filmului „Ucraina în flăcări”, dar şi un comunicat al Uzinei Electrice Municipale care aducea la cunoştinţa publicului că „afară de spitale, uzine de resboiu şi trupe militare nu putem da lumină electrică pentru necesităţile publicului”.

Primul număr mai conţinea o pagină-insert cu „Proiect de platformă al Frontului Naţional Democratic din România” în care erau prezentate obiectivele şi programul alianţei politice de stânga, de inspiraţie comunistă.

„Viaţa Nouă” devine „Crişana”

Ziarul va apare zilnic în patru, şase sau opt pagini, inclusiv duminica, cu o mică sincopă. Din 7 martie până pe 16 martie 1945 apariţia este sistată datorită „unor formalităţi administrative oficiale necesare”.

Din 6 martie 1946 (prima aniversare a instalării Guvernului dr. Petru Groza) singurul cotidian de limbă română din această regiune a ţării va apărea sub un alt nume. Redacţia îşi anunţă cititorii şi abonaţii că ziarul apărut la scurt timp după eliberarea oraşului, „continuând lupta pe care o susţinuse pentru apărarea democraţiei româneşti în colţul de Nord-Vest al României, apare de acum înainte sub numele CRIŞANA”. Gazeta devine oficiosul Partidului Comunist Român în Oradea, regiunea Crișana și județul Bihor, în perioada comunistă singurul cotidian de limbă română din această parte a țării.

 

Scurte date „biografice”

Primul sediu al ziarului a fost pe strada „D. Szilagyi no. 5”, unde era şi „sediul de expediţie” şi costa „50 filler - 15 lei”. După un an, pe 6 martie 1946 „Viaţa Nouă” îşi schimbă numele în Crişana, marcând astfel instalarea guvernului dr. Petru Groza (6 martie 1945) şi reinstalarea administraţiei româneşti în Ardealul de Nord (13 martie 1945). Iată anunţul oficial: „Ziarul Viaţa Nouă apărut la Oradea în primele săptămâni după eliberarea oraşului de asuprirea fascistă, continuând lupta pe care o susţinuse pentru apărarea democraţiei româneşti în colţul de Nord-Vest al ţării, apare de acum înainte sub titlul CRIŞANA. (...) Vă rugăm să ne acordaţi şi în viitor sprijinul de care ne bucurăm de la primul moment al apariţiei gazetei noastre, sprijin care ne-a permis să învingem toate greutăţile inerente unui început şi să reprezentăm slova românească pe aceste meleaguri eliberate cu preţul grelelor jertfe de sânge vărsat în comun de Armata Roşie şi Armata Română”. Crişana a continuat să funcţioneze în acelaşi sediu, numai că strada se numea acum „Sindicatelor”, avea două linii telefonice, iar un exemplar costa 100 de lei.

 

Oradea, 16 ianuarie 1945 - Manifestul comunist

În primul număr din Viaţa Nouă a fost publicat şi un manifest (inserat în mijlocul ziarului, putea fi detaşat pentru afişare). Intitulat „Proiect de platformă al Frontului Naţional Democratic din România, propus tuturor forţelor democratice de către Frontul Unic Muncitoresc”, în el erau cuprinse următoarele puncte: „Lupta necruţătoare, cot la cot cu Armata Roşie pentru curăţirea întregii ţări de hitlerişti şi pentru înfrângerea definitivă a Germaniei naziste; Politică de sinceră prietenie şi colaborare strânsă cu Uniunea Sovietică; Pedepsirea trădătorilor şi vinovaţilor de războiul dus contra Naţiunilor Unite; Confiscarea tuturor bunurilor nemţeşti; Refacerea economică a ţării; Reforma agrară prin exproprierea proprietăţilor mai mari de 50 ha; Naţionalizarea Băncii Naţionale; Condiţii omeneşti pentru muncitori, funcţionari, cărturari; O nouă Constituţie; Drept de vot pentru toţi cetăţenii, bărbaţi şi femei”.

Oradea, 6 martie 1946 - Marea manifestare populară

În această ediție se relata despre marea adunare din centrul Oradiei cu ocazia unui an de la instalarea Guvernului dr. Petru Groza:

„O mulţime de peste 30.000 de oameni s-a strâns în Piaţa Malinovski (Piaţa Unirii), unde, la ora 11.00, a început adunarea festivă. Mulţimea masată în jurul tribunei şi pe străzile din apropiere a salutat cu aplauze frenetice apariţia la tribună a fruntaşilor organizaţiilor democratice, a autorităţilor, Armatei şi Clerului”.

„Baza aceea pe care se clădeşte conducerea Statului este Şeful Statului, MS Regele, guvernul şi poporul, sunteţi aici o parte din Parlamentul ţării care s-a întrunit astăzi pe întreg cuprinsul României Mari. Aceste adunări, prin simţămintele, prin bucuriile şi speranţele pe care le exprimăm sunt omagiu Regelui şi expresia încrederii în Guvernul Petru Groza. Ca român şi ca ostaş, daţi-mi voie să vă reamintesc, că ultima lovitură, cea mai puternică, hotărâtoare şi decisivă pe care oştirea a dat-o inamicului de dinafara ţării şi celui dinăuntru a fost sub guvernarea lui Petru Groza”, se reţinea din discursul rostit de generalul Paul Alexiu, comandantul Garnizoanei Oradea Mare.  

Revoluția din decembrie 1989

Evenimentele din decembrie 1989 culminează cu fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu și a Elenei Ceaușescu, cu elicopterul de pe sediul Comitetului Central din București. În acea zi de 22 decembrie 1989, zeci de mii de orădeni ies în stradă, actuala Piața Unirii fiind arhiplină. În moda timpului, ziarele existente, „organe” locale ale Partidului Comunist Român, devin „libere”. La fel se întâmplă și cu ziarul Crișana, care apare în data de 23 decembrie 1989 publicând Comunicatul Frontului Salvării Naționale pe prima pagină. „Victorie! Adevărata libertate!” se titra cu litere mari tot pe prima pagină.

Și în a treia ediție „Crișana liberă” deschidea prima pagină cu Comunicatul Frontului Salvării Naționale, pentru ca ediția cu numărul 4 să anunțe dramatic: „În sfânta seară de Crăciun a murit anticristul – Călăul poporului și soața sa au fost executați”. Urma un nou comunicat al FSN prin care erau aduse la cunoștința posterități motivele execuției. Din organul de propagandă și control al PCR, Crișana devenea portavocea FSN. În primele luni ale anului 1990 Crișana bătea toate recordurile în privința tirajului, atingând 60.000 de exemplare tipărite. Începea o altă perioadă zbuciumată, a „democrației originale”, în care pe piața națională și județeană au început să apară o puzderie de publicații. Au urmat trei decenii în care presa s-a schimbat, au apărut marile trusturi media, a început migrarea în online, au dispărut titluri, Crișana fiind în acest moment unica publicație cotidiană tipărită din județ. Așa s-a consemnat istoria clipei...