Timp de aproape un secol, România şi-a sărbătorit la 10 mai regii din familia Hohenzollern-Sigmaringen, reunind în esenţa evenimentului trei momente marcante din istoria sa: în 1866, la Bucureşti, în faţa Parlamentului, Carol I jura că va fi credincios legilor tării, că va păzi religia românilor, integritatea teritoriului şi că va domni ca domn constituţional; la 10 mai 1877, pe baza rezoluţiei votate de Parlament cu o zi înainte, Carol I proclama independenţa faţă de Poarta Otomană; 14 martie 1881, Carol primeşte titlul de rege al României. Ca urmare, la 10 mai, acelaşi an, România este proclamată regat. Odată cu „abolirea monarhiei" în decembrie 1947, a dispărut şi 10 mai, Ziua Monarhiei, din calendarul zilelor de sărbătoare ale românilor. După 1990, ziua de 10 mai a fost trecută sub tăcere de către noua putere, asta şi pentru că simbolul monarhiei (deşi se împlineau 43 de ani de la abdicarea forţată a regelui), era încă puternic, dovada cea mai clară fiind insistenţa regimului Iliescu împotriva venirii în ţară a Regelui Mihai I, dar şi primirea acestuia (la prima vizită în România) de către un milion de oameni, la Bucureşti, în 1992.