Cu toate că examenele organizate de instituţiile de învăţământ superior nu exprimă întotdeauna cunoştinţele candidaţilor, totuşi sunt mai relevante decât concursul de dosare, care a fost adoptat de universităţi pentru atragerea unui număr cât mai mare de studenţi şi implicit a finanţării. Una dintre măsurile pe care ministrul Educaţiei doreşte să le aplice este aceea ca admiterea la facultate să se facă din nou prin concurs. Nu puţini sunt cei care au devenit peste noapte studenţi, optând pentru admiterea la facultăţile la care s-a organizat concurs de dosare. Astfel, cu un efort minim, o notă bună la Bacalaureat şi întocmirea dosarului candidaţii şi-au dobândit titulatura de student. Potrivit ministrului Educaţiei, diploma de Bacalaureat trebuie să folosească doar la recunoaşterea studiilor după absolvirea celor 12 clase. Dacă diploma de Bacalaureat nu ar conta la admiterea în facultate, atunci ar dispărea şpăgile, nu s-ar mai strânge bani de protocol, iar părinţii nu s-ar mai lupta atâta cu meditaţiile. Acestea sunt argumentele pentru care ministrul Educaţiei, Mihail Hărdău, vrea ca admiterea la facultate să se facă din nou prin concurs. Odată cu revenirea la vechea formă de admitere, şi anume examenul scris, instituţiile de învăţământ superior vor primi mai mulţi bani de la stat, în cazul în care vor organiza examen de admitere. Pe lângă banii de la bugetul statului, universităţile vor accede şi într-un "Top al Universităţilor", care va fi întocmit de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior. Printre universităţile care au adoptat această strategie de atragere a unui număr cât mai mare de studenţi se numără şi Universitatea din Oradea, unde la majoritatea facultăţilor s-a organizat concurs de dosare şi nu examen de admitere. Chiar dacă au existat şi probe practice sau probe eliminatorii, media anilor de studii sau cea a examenului de Bacalaureat au avut un cuvânt greu de spus în stabilirea mediei de admitere.