Scriitori precum Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu sau Sextil Pușcariu, cunoscuți pentru declarații antisemite, pot deveni problematici din perspectiva noii Legi „Vexler".

Chiar și Eminescu este indicat ca antisemit de un raport publicat de „Yad Vashem. The World Holocaust Remembrance Center” sub titlul „Fundalul și precursorii Holocaustului. Rădăcini ale antisemitismului românesc. Antisemitismul Ligii Apărării Național Creștine și al Gărzii de Fier. Politicile antisemite ale guvernului Goga și ale dictaturii regale".

https://wwv.yadvashem.org/yv/pdf-drupal/en/report/romanian/1.1-roots-of-romanian-antisemitism.pdf

Iată ce găsim în acel articol al Centrului Mondial „Yad Vashem” de Comemorare a Holocaustului: „S-a scris mult despre antisemitismul lui Mihai Eminescu. Opiniile sale despre evrei erau complexe şi nu atât de excesive cum s-a afirmat uneori, dar este important faptul că el era credibil pentru un segment larg de populaţie în anii 1930 când denumirea de poet naţional era des invocată (cum s-a întâmplat în timpul discursului parlamentar din 1935 al lui Octavian Goga), ca strămoş al antisemitismului extremist şi înverşunat din România Mare a secolului XX. Eminescu nu era singurul dintre liderii culturali care îşi exprimau opiniile antisemite în perioada dintre dobândirea independenţei naţionale şi formarea României Mari. Istoricul Alexandru D. Xenopol declara la începutul secolului că numai evreii botezaţi sunt potriviţi pentru a primi cetăţenia, iar cei care nu s-au convertit la creştinism ar trebui să fie eliminaţi fizic din ţară".

Pe de altă parte, în articolul „Denazificarea culturii române în stilul lui Putin" (https://evadare.ro/istorie/12-denazificarea-culturii-romane-in-stilul-lui-putin/) găsim opinii mai vechi despre conviețuirea dintre români și evrei.

Istoricul interbelic Anastase Hâciu coboară în monografia „Evreii în Țările Românești” (1941). El semnalează prezența khazarilor turanici de dincolo de Marea Neagră convertiți la iudaism, și prezenți în cetățile tătarilor. Pentru secolul XVI se găsește un citat din domnul Moldovei, Petru Șchiopul, care se plângea în scris de practicile unora dintre evreii acelor vremi. În termenii de azi putem spune că domnitorul Petru Șchiopul avea concepții antisemite.

Legea 241/23 decembrie 2025, sau Legea „Vexler” înăsprește pedepsele și extinde sfera faptelor pedepsite în ceea ce privește promovarea ideologiilor extremiste, antisemite, rasiste și xenofobe.

După demisia din 8 ianuarie a fostului ministru Daniel David nu s-a emis nicio poziție a Ministerului Educației față de normele de aplicare a Legii „Vexler" astfel că, cel puțin deocamdată, programa școlară de limba și literatura română nu a fost încă afectată. Dar sunt profesori preocupați de această incertitudine care ar putea avea potențialul de a afecta relațiile armonioase dintre comunitățile române și ebraice, un bun exemplu în acest sens fiind Oradea multi-culturală de astăzi.

De menționat că pe site-ul Institutului Cultural Român s-au publicat o serie lungă de articole prilejuite de manifestări organizate de ICR cu ocazia Zilei Internaționale a Comemorării Holocaustului - 27 ianuarie.

Cristian Horgoș