Zonele de protecţie la forajele de exploatare
Specialişti - da! Autorizaţi - nu!
Pentru Direcţia Apelor Crişuri Oradea, în cursul anului curent, executarea celor 27 de studii hidrologice şi hidrogeologice la terţi a însemnat încasarea, până în prezent, a 220, 7 milioane de lei. Reprezintă, valoric, o parte din veniturile realizate, iar ca activitate, o parte dintre numeroasele obiective componente gospodăririi integrale a apelor.
Deşi anul 2003 nu s-a încheiat, Administraţia Naţională "Apele Române" a venit cu o nouă provocare, adăugând, la obiectivele deja existente, un altul: stabilirea, pe baza efectuării unor studii speciale, a zonelor de protecţie la forajele de exploatare. Direcţia Apelor Crişuri Oradea are, de pildă, 600 de astfel de foraje care funcţionează zilnic. Elaborarea acestor studii se face, conform legislaţiei (H.G. nr. 101/1997), de către persoane de specialitate autorizate. "Problema, la ora actuală, remarca dl. ing. Mitruţ Tentiş - directorul Direcţiei Apelor Crişuri Oradea - este că, pe plan naţional, nu avem personal autorizat, în sensul că nu s-a stabilit, după reorganizarea ministerelor, autoritatea care să autorizeze acest personal specializat, dar nici autoritatea de avizare a studiilor ce se întocmesc pentru stabilizarea zonelor de protecţie la forajele de exploatare".
O asemenea remarcă a dlui Mitruţ Tentiş ţine şi de preocuparea conducerii Direcţiei Apelor Crişuri Oradea de a se putea încadra în termenul stabilit de Administraţia Naţională "Apele Române", ca finalizare a acestei lucrări complexe: aprilie 2004. Un astfel de paradox - specialişti sunt, dar autorizaţi nu - depăşeşte "ograda" Direcţiei Apelor Crişuri Oradea, fiind acelaşi pentru toate Direcţiile din ţară. Iar la nivel naţional, există aproximativ 10.000 de studii ce trebuie întocmite pentru stabilirea zonelor de protecţie la forajele de exploatare, adică la sursele de furnizare a apei de adâncime, apă a cărei calitate poate fi afectată, urmare a infiltraţiilor de suprafaţă.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.