Preşedintele Centrocoop declară: Anunţam, în numărul de ieri al cotidianului nostru, prezenţa la Oradea a domnului Nicolae Gavrilă, preşedintele CENTROCOOP, prezenţă datorată participării domniei sale la şedinţa ce a reunit preşedinţii Federalelor din teritoriu şi, de asemenea, şedinţa Biroului executiv Centrocoop. De ce tocmai judeţul nostru a fost nominalizat să găzduiască aceste întâlniri? Motivul este simplu: să ne reamintim că Federalcoop Bihor a ocupat locul I (al doilea an consecutiv!) pe ţară, ca urmare a rezultatelor financiare obţinute pe 2002! În ciuda programului deosebit de încărcat, domnia sa a avut amabilitatea să ne acorde un interviu, având ca punct de pornire, desigur, problemele cu care se confruntă, în prezent, sistemul cooperatist. Să ne aducem aminte de Proiectul de ordonanţă ce a făcut vâlvă nu cu prea mult timp în urmă şi care, în opinia membrilor cooperatori, dacă ar fi fost adoptat în final, ar fi cauzat prejudicii patrimoniale şi morale sectoarelor cooperatiste, aplicarea lui însemnând, fără îndoială, dezmembrarea acestui segment economic privat, de asemenea - pierderea unor locuri de muncă, precum şi desfiinţarea unor activităţi şi servicii necesare populaţiei cu venituri modeste şi, nu în ultimul rând, ar fi condus la o dezordine generalizată la nivelul organizaţiilor cooperatiste din teritoriu. - Aşadar, domnule preşedinte, care sunt ultimele noutăţi? - Sistemul cooperaţiei de consum a cunoscut, în ultimul an, o perioadă de hărţuieli legislative. Din păcate, chiar cu trecerea unui întreg an, încă problema legislaţiei cooperatiste nu a fost clarificată, chiar dacă intensitatea cu care cei care au dorit o nouă legislaţie în cooperaţie a mai scăzut. Cred că s-a înţeles, într-un târziu, faptul că sistemul cooperatist este unul privat, autonom, neguvernamental care are la bază principii cooperatiste, că este angrenat într-o alianţă cooperatistă internaţională, noi fiind, de fapt, şi printre membrii fondatori ai acestui organism din anul 1895. Mai mult decât atât, participarea noastră recentă la Congresul Alianţei Cooperatiste Internaţionale, care a avut loc la Oslo (şi la care a participat şi preşedintele Federalei Bihor), a venit să consolideze identitatea sistemului cooperatist şi, nu în ultimul rând, perspectivele care se oferă sistemului, chiar în condiţiile în care avem încă o serie de probleme legate de dorinţa unor modificări în plan legislativ, nu tocmai într-un context european... - Concret? - Este adevărat că în procesul de integrare europeană este prevăzută şi modificarea legislaţiei cooperatiste, mai precis spus - adaptarea ei la legislaţia europeană în domeniu. Profitând de acest prilej, fostul Minister al IMM a încercat 32 de acte normative de proiecte de ordonanţă prin care să subordoneze - poate că este un cuvânt oarecum forţat - activitatea unui sistem economic privat, în condiţiile în care chiar statul s-a dovedit un prost gospodar şi, ca atare, încercând să se debaraseze pe orice cale de proprietatea de stat. Sigur că baza materială a cooperaţiei este atractivă şi a generat o serie de pasiuni care, sunt convins, acum sunt de domeniul trecutului... Sper ca abordarea legislativă din Parlament să fie una corectă, care să consfinţească autonomia sistemului, garantarea proprietăţii private, chiar în contextul aprobării modificării Constituţiei. - Sunt necesare modificările legislative privind sistemul cooperatist? - Fără îndoială că da şi noi le-am aprobat în cadrul Congresului extraordinar al Cooperaţiei de Consum. Este vorba, practic, de necesitatea modificării cadrului actual legislativ care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului, cu o serie de articole ce sunt în deplină concordanţă cu legislaţia europeană. - Care sunt principalele problemele cu care se confruntă cooperaţia? - Sunt legate de regimul terenurilor pe care se află construcţiile proprietăţilor noastre. Ele vizează delimitarea clară a caracterului privat al proprietăţii cooperatiste. De asemenea, se impune clarificat cine sunt, de fapt, membrii cooperatori (şi aici trebuie dată o definiţie cât se poate de explicită conceptului!), care anume este structura organizatorică, ambele trebuind să corespundă unor exigenţe ale legislaţiei europene. Sistemul cooperatist este unul de viitor, şi nu doar din punctul de vedere al bazei materiale, ci şi al potenţialului uman, al realizărilor din ultima perioadă. Consider că putem concura, atât în momentul de faţă, cât şi - sau mai ales! - în perspectivă, prin strategia pe care o dorim una cât mai reală. Trebuie să rezistăm în ciuda tuturor, în ciuda acerbei concurenţe ce există în domeniul în care ne desfăşurăm activitatea! Noi nu ne-am propus nu doar să supravieţuim, ci să ne dezvoltăm activitatea, şi o dovadă concretă că suntem pe drumul cel bun este şi Federalcoop Bihor care are o bază materială de excepţie, care a procedat la modernizarea unor unităţi comerciale. Pe plan general, facem tot posibilul să contribuim la revitalizarea statului românesc, să nu uităm că, în fapt, cooperaţia de consum îşi desfăşoară activitatea, în proporţie de 90 %, în mediul rural. Şi, pentru că suntem la subiect, avem două obiective: crearea unor Centre de prelucrări şi prestaţii agricole, plan extrem de neglijat la ora actuală, respectiv - revigorarea unor meşteşuguri în anumite zone. În treisprezece ani cooperaţia a fost vitregită, am avut parte, din păcate, de un regim discriminatoriu din partea statului care a accesat o serie de fonduri în condiţiile în care noi am fost daţi deoparte. Suntem, însă, hotărâţi nu doar să ne menţinem, ci să dezvoltăm potenţialul de care dispunem.