Indicatorii economici care au caracterizat activitatea economică din sectorul privat s-au menţinut, în anul 2003, aproximativ la nivelul parametrilor valorici înregistraţi în anul precedent, dar net superiori celor înregistraţi în anii 1995 - 1996, contribuţia sectorului privat la realizarea producţiei industriale a judeţului fiind de 86,8 la sută, în 2002 şi de circa 88 la sută, în 2003, faţă de 44,2 la sută în, de exemplu, 1995. - La fel ca şi în ceilalţi ani, ponderea cea mai mare a sectorului privat s-a înregistrat în agricultură, reprezentat de gospodăriile populaţiei, de societăţile comerciale cu capital integral şi majoritar privat constituite potrivit Legii nr.31 din 1990 şi de societăţile agricole înfiinţate potrivit Legii nr 36 din 1991, sectorul majoritar privat din agricultură a continuat să deţină cea mai mare pondere în producţia agricolă animală şi vegetală - afirma dna ec. Dana Valentina Paşc, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Bihor, furnizându-ne în continuare şi alte cifre privind componenţa societăţilor comerciale înregistrate la Registrul Comerţului, la sfârşitul anului 2003. Astfel, din totalul de 26.783 de astfel de societăţi, 2.868 sunt societăţi cu participare străină de capital, cu o valoare a capitalului străin subscris de 92,7 milioane dolari. Numărul societăţilor active în anul 2003 a fost de 12.365, dintre care 62 cu capital majoritar de stat şi 12.303 cu capital integral sau majoritar privat, 99,2 la sută dintre unităţi fiind întreprinderi mici şi mijlocii. O privire comparativă asupra anilor din 1995 încoace ne arată o evoluţie clară a sectorului privat, în dauna proprietăţii de stat. Dacă, în anul 1995, numărul societăţilor cu capital majoritar de stat a fost de 444, iar în anul 1998 de 151, în anul 2002 numărul acestora ajunsese la 64. În replică , proprietatea majoritară privată a evoluat de la 10.804 unităţi active în 1995, la 11.955 în 1998, în anul 2002 numărul unităţilor din această categorie ajungând la 12.162. O ilustrare şi mai clară a... expansiunii întreprinderilor private mici şi mijlocii se poate "citi" din evoluţia apartenenţei salariaţilor, IMM-urile având un rol capital în redirecţionarea forţei de muncă rămasă fără loc de muncă prin desfiinţarea marilor unităţi economice. Prin urmare, dacă în 1990 numărul mediu al salariaţilor din sectorul privat reprezenta 0,6 la sută, în 1995 a ajuns la 36,9 la sută, iar în 2002, la 70,8 la sută din totalul salariaţilor. Analizând situaţia pe domenii de activitate, se observă că în industrie şi construcţii ponderea numărului mediu de salariaţi care lucrează în sectorul privat este cea mai mare, ajungând la 89,7 la sută. "Din succintele date prezentate putem concluziona că sectorul privat a avut o evoluţie ascendentă, dacă ne referim atât la numărul unităţilor economice, cât şi la aportul acestora în economia judeţului - precizează, în încheiere, dna director Dana Valentina Paşc. Sigur că rămânem unul dintre judeţele favorizate de poziţia geografică, la graniţa cu vestul Europei, fapt ce a facilitat contactul cu investitorii străini, rezultând formarea unei mentalităţi deschise spre o economie de piaţă şi spre un mod de abordare mai îndrăzneţ al afacerilor".