România, românul şi costurile integrării: Eurobarometrul este o cercetare sociologică obişnuită, dintre cele bazate pe unelte statistice şi un eşantion neapărat reprezentativ. Originale sunt amploarea studiului, desfăşurarea sa la nivelul a nu mai puţin de 30 de ţări, şi, desigur, întrebările şi subiectele, toate legate de integrarea europeană a statelor implicate. Peste 50 % dintre români cred că situaţia lor se va îmbunătăţi Concret, organizatorii studiului împart ţările participante la sondaj în funţie de calitatea de membru sau distanţa până la această calitate a ţărilor Eurobarometrului. Astfel avem ţări cu perspectiva aderării, precum România şi Bulgaria care au semnat Tratatul de aderare şi acum numără zilele rămase până la intrarea sa în vigoare, precum şi ţări membre, la rândul lor împărţite în ţări care au intrat în UE în 2004 (nu mai puţin de 10), şi ţările care formau organizaţia comunitară până acum doi ani, 15 la număr. România rămâne în continuare ţara cu cea mai mare încredere în UE, fapt exprimat într-un procentaj de 68%. Conform Eurobarometrului, 52% dintre români (faţă de de media Uniunii - 40%), sunt convinşi că în cinci ani situaţia lor se va îmbunătăţi. Pe lângă lapte şi miere, integrarea va aduce şi pelin Majoritatea românilor sunt de acord cu integrarea Romaniei în UE, deşi cei mai mulţi consideră că scumpirea produselor şi a serviciilor este cel mai important efect al aderării însă, pe de altă parte, ei cred că, prin acest proces, vor fi atrase mai multe capitaluri străine. Alte temeri ale românilor sunt legate de închiderea intreprinderilor, de transformarea ţării într-o piaţă de desfacere pentru economiile altor state, de creşterea impozitelor şi de şomaj. Analiştii economici decişi să spună lucrurilor pe nume cred că, după 2007, vor avea loc schimbări importante în viaţa de zi cu zi a românilor, integrarea europeană intrând - şi de ce să nu o spunem deschis?! - destul de brutal în viaţa fiecăruia. Plata căldurii - cea mai mare problemă Preţul gazelor naturale din producţia interna trebuie să ajungă, până în ianuarie 2007, la nivelul preţului de import. Scumpirile vor fi trimestriale. La energie nu există un preţ-ţintă care trebuie atins o dată cu aderarea la UE. Estimări realizate în cursul anului trecut indicau, însă, creşteri de tarife la electricitate cu până la 50% în următorii doi ani. Reducerea subvenţiei va accentua povara suportată de populaţie pentru ineficienţa sistemului energetic. Din anul 2007, când subvenţia va dispărea definitiv, căldura ar putea deveni pentru români cea mai mare problemă în bugetul de familie. Tot din ianuarie 2007, populaţia îşi va putea alege furnizorii de electricitate şi gaze naturale, când cele două pieţe vor fi complet liberalizate, dar asta nu va schimba datele problemei în ce priveşte majorarea preţurilor. (va urma).